MASÚTZA masutze s. f. Diminutiv al lui masa; masa mica; mescioara. De la masutza lui acum Senaltza obosit poetul Privind in departare cum Se spulber nourii cuncetul. DESHLIU M. 21. Se intoarse gifiind k sa ieie masutza cu trei picioare. SADOVEANU B. 53. Masutza mult bogata Tot cu poamempodobita Cu naframaacoperita. ALECSANDRI P. I 105. ◊ Masutza de noapte = noptiera. La mine pe masutza de noapte ai un antinevralgic. BARANGA E 204. Varianta: mesútza (C. PETRESCU I. II 77) s. f.