MASCA¹ s. f. I. 1. Bucata de carton (infatzishind o fatza omeneasca sau figura unui animal adesea caricaturizate) de stofa etc. cu care o persoana ishi acopera fatza sau o parte a ei spre a nu fi recunoscuta lasind ochii descoperitzi; (invechit shi popular) obrazar (invechit rar) mascaroana (1). Cf. ANON CAR. CAPATZINEANU M. 62/30. Un om nalt sta in picioare cu fatza ascunsa subt o masca de catifea neagra. GTN (1836) 37²/2. Linga ea sta un om cu masca. NEGRUZZI S. I 294. Numai masca nu mioi mai scoateo. ALECSANDRI T. I 94. Avea barba shi mustatzi taiate rotunjit shi tzepos parcashi pusese pe jumatate de obraz o masca de ariciu rosh. SADOVEANU B. 96. Pe fatza logodnicei se intiparise k o masca un suris de fericire. REBRFEANU I. 178 cf. id. R. II 100 200. Mii fatza impietrita k o masca. CAZIMIR L. U. 77. ◊ (Invechitz) Bal cu masca = bal mascat v. mascat¹. Dau bal cu masca. NEGRUZZI S. III 168. Masca mortuara = mulaj in ghips al fetzei unei persoane facut indata dupa deces. Batrinul salta capacul unei masutze shi ne arata masca mortuara a lui Ceaikovski. STANCU U.R.S.S. 89. Masca mortuara a poetului este cu totul neobishnuita prin tineretzea care o exprima. V. ROM. iulie 1 953 204. ◊ (In context figurat) Treptat Pe pleoape pe obraji shi pe urechi Ni sa cernut o masca De catifea de praf. CAMIL PETRESCU V. 15. ◊ E x p r. A(i) cadea (sau a i se lua cuiva) masca = a (se) dezvalui minciuna inshelatoria (cuiva) a aparea (sau a face sa apara) in adevarata lumina. Aci cade masca ipocritului aci toate se arat. MARCOVICI C. 46/21. Astazi masca tradatorilor sa luat de pe ochi. BOLLIAC O. 231. Ashi scoate (sau ashi arunca ashi lepada etc.) masca sau a ridica (sau a lua a smulge a rupe) cuiva masca = a(shi) arata adevarata fire intentziile ascunse; a (se) demasca. Miash face o datorie sa colind lumea shi sa rup mashtile atitor nemernici sharlatani. PR. DRAM. 289. Atunci Iancul lepada masca ishi dezvali uritul caracter. NEGRUZZI S. I 25. Ciocoiul ishi ridica masca ipocriziei de la ochi shi se arata lumei in mizerabila shi uricioasa nuditate a sufletului sau celui mic. FILIMON O. I 98. Ishi lepadara masca prefacatoriei care o purtasera pina atunci pe obraz. STANCU R. A. IV 158 cf. SCINTEIA 1953 nr. 2762. (Argotic) A lasa (pe cineva) masca = a pacali a inshela a trage (cuiva) chiulul. Cf. BUL. FIL. II 207. ♦ Figura de lemn sau de piele acoperind fatza (shi o parte a corpului) actorilor din antichitate potrivit rolului interpretat. Cf. CADE. Nu ride nu suridel Fii crunt k o masca primitiva. BENIUC V. 98. Masca comica. Masca tragica. ♦ Machiaj; p. e x t. fizionomie a unui actor (machiat). Unii [actori] shiau facut de o suta de ori ba chiar de mai mult de o suta de ori mashtile. STANCU U.R.S.S. 77. ♦ Aspect expresie speciala neobishnuita a fetzei unei persoane provocata de o emotzie sau de un sentiment puternic de o boala etc. Batrinul arata o masca galbena asudata cu singe. SADOVEANU Z. C. 257. ♦ Preparat cosmetic sau orice ingredient contzinind vitamine care se aplica pe fatza pentru intretzinerea tenului. DICTZ. 2. P. e x t. Ceea ce serveshte pentru a ascunde a masca a camufla ceva. V. paravan. Insa cum shtii foarte bine adevarul dezvalit Fara masca intre oameni lesne nu e priimit. ALEXANDRESCU O. I 179. SHi sa nu se creada k un mod literar sau alt mod literar poate sa fie o masca o artificialitate shi k nu exprima insushi graiul atavic al fiecaruia. MACEDONSKI O. IV 134. Aci saracia nu mai avea nici o masca. Se arata de la intiia ochire in toata uritzenia ei. STANCU R. A. i 404. ♦ Chip prefacut atitudine simulata menita sa ascunda sentimentele sau intentziile adevarate sa induca in eroare. In zadar chiputzi poarta mihnirea. . . subt asta masca vaz bucurie. ALEXANDRESCU M. 62. Toate acestea le facea sub masca omeniei shi a dreptatzii. FILIMON O. I 146 cf. BOLINTINEANU O. 258. Autoritatzile erau prea slabe pentru a izgoni din potecile Carpatzilor aceshti hotzi cari sub masca de comerciantzi pustiau muntzii. GANE N. I 57. 3. Persoana care poarta o masca¹ (II); s p e c. actor care poarta masca (II) care joaca cu masca. Deseara ma duc la dup Masca cun cojoc de lup. MUMULEANU C. 147/2. Sa aratat o masca ce inchipuia pe cerber. CR (1832) 24/28. In toate ulitzele intalneshti mashti papushi irozi. ALECSANDRI T. I 65 cf. 76. Masca imi lua bratzul shi ma tiri prin sala. BOLINTINEANU O. 382. E incintat de primavara italiana de monumente shi mai ales de mashti. CARAGIALE O. VII 95. Majoritatea mashtilor sint femei. CAMIL PETRESCU T. II 68. Incep sa vie shi tot feliul de mashcure (mashte) cum le zic la Benic. MARIAN NU. 724. ◊ (In context figurat) Panglicari in ale tzarii care joaca k pe funii Mashti cu toate de renume din comedia minciunii. EMINESCU O. I 150. ◊ Fig. Masca blonda [= luna] . . . Suridea printre frunzishuri la intíia mea iubire. MACEDONSKI O. I 124. ♦ Prototip figura. Thersit . . . ar fi deci dupa parerea lui Pongs masca simbolica. . . sub care se ascunde resentimentul unei generatzii persecutate. VIANU M. 61. ♦ Epitet dat unui om prefacut; „om urit shi nesuferit” (LM). Fugi de zimbetul fatzarnic shi de stríngerea de mina A acestor mashti ce firea omeneasca o ingina. VLAHUTZA O. A. I 73. Masca inaintea ta nici cum sa primeshti (= sa te fereshti de un om prefacut viclean shi fatzarnic). Cf. ZANNE P. IV 445. II. P. a n a l. Nume dat unor dispozitive de protectzie care acopera fatza (shi capul sau corpul) unei persoane. Un doctor englez nu de mult a aflat un fel de masca prin mijlocul cariia poate cineva sa stea fara primejdie intrun loc plin de aburi de pucioasa sau de fum de carbuni. CR (1 829) 169²/22 cf. 129²/8 DM. ♦ S p e c. impletitura facuta din fire de metal Intrebuintzata k aparatoare a fetzei la scrima la albinarit etc. Infatzisharea Olgutzei era cu totul baietzeasca. Mai intii imbracamintea: pantaloni de scrima barbateshti pieptar shi masca bombata. TEODOREANU M. II 92. ♦ S p e c. Bucata de pinza intrebuintzata in chirurgie pentru izolarea fetzei operatoruiui. Cf. A. POP CHIRURG. 447. ♦ S p e c. (De obicei determinat prin „de gaze” sau „de gaz”) Dispozitiv care se ashaza pe cap shi pe fatza folosit k mijloc de protectzie impotriva efectelor gazelor toxice de lupta shi a substantzelor radioactive. Fenomenul are aplicatzii numeroase intre altele la mashtile de gaz. CISHMAN FIZ. I 358. III. Adapost individual sapat de fiecare luptator pe címpul de lupta. Radu Comsha ishi aprinde tzigarea cit oamenii scobesc mashti. PETRESCU I. II 36 cf. IORDAN L. R. A. 480. Pl.: mashti shi (regional) mashte. Din fr. masque germ. Maske.