MÁSA¹ mese s. f. 1. Mobila de obicei de lemn formata dintro placa (dreptunghiulara rotunda etc.) sprijinita pe unul sau pe mai multe picioare shi avind diverse intrebuintzari. De la masa mea de sub nuc il priveam acum coborind cararea posomorit. C. PETRESCU S. 177. Intre cele doua fereshti de la stinga o masa de brad alb odata dar mohorit acum de vremuri. HOGASH M. N. 137. Cu perdelele lasate SHed la masa mea de brad Focul pilpiie in soba Iara eu pe ginduri cad. EMINESCU O. I 105. Capra sare masa iada sare casa se spune cind copiii intrec pe parintzii lor in rautatzi. Masa verde = a) masa (de obicei acoperita cu postav verde) in jurul careia stau cei ce joaca jocuri de noroc (mai ales cartzi); b) masa in jurul careia stau diplomatzii cind discuta probleme internatzionale. ◊ (Urmat de determinari indicind destinatzia) Trecura pe linga masa de operatzie simpla cu vopseaua alba cojita pe alocuri. DUMITRIU N. 236. Cind obosesc deschid fereastra shi intorc spatele mesei de lucru. C. PETRESCU I. II 267. SHi ce?... nau sa ma duca pe masa de disectzii? MACEDONSKI O. I 44. ◊ (Intrebuintzata in primul rind pentru a minca pe ea) Florica ashternea in mijlocul ograzii pe masa rotunda shi scurta in picioare mamaliga. BUJOR S. 28. Intro clipa masa e plina cu deale gurii. VLAHUTZA O. A. I 88. Rapede fac alte bucate le pun pe masa shi apoi zinele se fac nevazute. CREANGA O. A. 274. La mijloc de masa shi la coltz de tzara (= in locul cel mai bun). ◊ Fatza de masa v. fatza. Serviciu de masa v. serviciu. Sala de mese = incapere unde se serveshte mincare intro shcoala cazarma etc. Soldatzii mai stau inca in sala de mese. SAHIA N. 116. Masa intinsa = masa plina cu bucate pregatita cu taci muri shi vesela pentru multa lume. (Ironic) ishi lua catinel drumul spre gazda undel ashtepta saracia cu masa intinsa. CREANGA O. A. 98. Capul (sau fruntea) mesei = locul de cinste ocupat de cineva printre comeseni. Baba shi moshneagul pe cari iau pus in capul mesei. CREANGA P. 102. Socrul roagan capul mesei sa pofteasca sa se puna Nunul mare. EMINESCU O. I 85. ◊ Loc. adv. Cu (sau pe) nepusa masa (sau rar cu nepus in masa) = pe neashteptate pe nepregatite. Nenorocita ieshind cu nepus in masa shi necajita k vai de ea sa dus iarashi la fintina. CREANGA P. 98. Am scapat din Focshani cum am putut...cu nepus in masa. ALECSANDRI T. I 117. ◊ Expr. A pune (sau a ashterne) masa = a ashterne fatza de masa a asheza farfuriile shi tacimurile folosite pentru a minca. A stringe masa = a aduna a lua farfuriile tacimurile etc. (dupa ce sa mincat). Mama Zoitza stringea masa aruncind farmaturile la pui. BUJOR S. 87. A nu avea ce pune pe masa = a nu avea cu ce trai a fi in mare saracie. 2. Ceea ce se maninca (mai ales la amiaza shi seara) mincare bucate; prinz cina; p. ext. ospatz banchet. De cele mai multe ori mi se aducea masa sus. C. PETRESCU I. II 238. Cit a tzinut masa cu frunteanseninata Mariasa pe Despot zimbind la ascultat. ALECSANDRI T. II 99. ◊ Expr. A lua masa = a minca prinzul sau cina. Vrei sa luam miine seara masa impreuna? ARGHEZI P. T. 134. A da o masa v. d a³ (1). A intinde masa (sau masa mare) = a pune masa (pentru multe persoane) a primi invitatzi (multzi) la mese bogate. Stroie Orheianu intra in odaia unde era intinsa masa. SADOVEANU O. VII 53. Cum na mai intins masa mare prietenii sau facut nevazutzi. CARAGIALE P. 121. A sta la masa = a minca prinzul sau cina. Dar pe un virf de munte sta Mihai la masa. BOLINTINEANU O. 31. (A nu avea) nici casa nici masa = a nu avea cei trebuie; a fi fara capatii. A doua zi nici tu casa nici tu masa baiatul incepu iarashi sa plinga. ISPIRESCU E. 162. Ai fi (cuiva) casa casa shi masa masa = a duce o viatza ordonata shi lipsita de griji a trai tihnit fara necazuri. Sajungi mireasa sajungi craiasa! Calea satzi fie numai cu flori SHi casa casa shi masa masa. ALECSANDRI P. III 46. ◊ Loc. adv. Inainte de masa = in partea zilei care precede masa de prinz; inainte de amiaza. Dupamasa = a) in partea zilei care urmeaza dupa masa de prinz; dupa prinz dupaamiaza. Mia trimis dupamasa un biletzel. DUMITRIU N. 36. (Substantivat) Am ashteptato toata dupamasa shi na venit. DEMETRIUS C. 104; b) (adverbial) in fiecare dupamasa. Dupamasa (sau dupamasa) copiii dorm. 3. Placa sau platforma izolata sau facind parte dintrun sistem tehnic care se ashaza obiecte se fac operatzii tehnice sau care serveshte la conducerea sau la transportarea pieselor in timpul unui proces de fabricatzie. 4. Corp metalic mare la care se leaga anumite puncte ale unei infashurari electrice.