MÁSA¹ s. f. I. 1. (Adesea urmat de determinari care indica materialul folosit sau destinatzia) Mobila de obicei de lemn alcatuita dintro suprafatza plana sprijinita pe unul sau pe mai multe picioare shi avind diverse folosiri mai ales pe aceea de mobila care se serveshte mincarea. K o masa cind o vezi tocmita cu bucate. CORESI EV. 50. SHi vazind Pafsanie atitea mesa de aur shi de argint shi alta gatire minunata se mira de atita bine. HERODOT (1645) 498. Viind inaintea bucatelor domneshti le tocmeshte pre masa. SIMION.DASC LET. 23. Latzimea unei masi. ECONOMIA 219/17. 4 mese faine de tissaholz (a. 1817). IORGA S. D. XII 114. Pe jiltzumi linga masa avind condeiun mina. . . Scriu o strofa dulce careo prind din zbor. ALECSANDRI P. III 4 cf. id. O. P. 101. Sa desfatat pina la adinci batrinetze vazindushi pe fiii fiilor sai imprejurul mesei sale. CREANGA P. 60. Acel vas. . . se afla pe o masa. ISPIRESCU L. 29. Intro clipa masa e plina cu deale gurii. VLAHUTZA O. A. I 88. Masa cea mare care se gateshte cu bucate pe la ajunuri sta la fereastra din rasarit. PAMFILE I. C. 408. Intre cele doua fereshti de la stinga o masa de brad alb odata dar mohorit acum de vremuri. HOGASH M. N. 137. Cind obosesc deschid fereastra shi intorc spatele mesei de lucru. C. PETRESCU I. II 267. Se poate sa nu pui nici un cutzit pe masa? SAHIA N. 60. Toate mesele in cafenea shi gradina erau ocupate. BART E. 25 cf. BENIUC V. 49. Frunza verde liliac Badiu meu tinar diac SHede la masa scriind SHi din inima oftind. JARNIKBIRSEANU 125. Pineram lá maica fata Eram luger dupa masa Trandafir roshun fereastra. id. ib. 177 cf. 197 251 281. Mamaliga sa rastoarna ori pe fund ori pe masa. SHEZ. V 5 cf. MAT. FOLK. 1426 1464. Cam in trunchiul casiei. . . Cam in cornul mesiei. GR. S. VI 225. A fi totdeauna la mijloc de masa shi la coltz de tzara. NEGRUZZI S. I 247 cf. 251. Capra sare masa shi iada sare casa. CREANGA P. 250. Tu il chemi (sau il pofteshti) la masa shi el se baga (sau se trage) sub masa se spune despre cel care nu pretzuieshte cinstea sau binele care i se face. ZANNE P. iii 653. Undes shepte feten casa Nici ciltzi in casa Nici malai pe masa (= unde poruncesc multzi nu iese treaba cum trebuie). Cf. ZANNE P. II 125. Nui apuca soarele sfarimitura de pe masa se spune despre omul zgircit. Cf. id. ib. III 654. Nepoftitul nare loc la masa. id. ib. IV 224. Mireasa nimereshte masa (= omul impins de nevoie devine indraznetz). Cf. id. ib. 450. ◊ Masa verde = a) masa (I 1 de obicei acoperita cu postav verde) la care se joaca jocuri de noroc; p. e x t. joc de noroc. Glume inventate anume pentru jocul de cartzi necunoscute altor oameni au fost de asta data cu prisosintza puse in circulatzie la masa verde. GANE N. III 172. La masa verde nedreptate shi ocara itzi apare agonisita vecinului alaturi de disparitzia ultimei dumitále letzcaie. TEODOREANU M. U. 105. Moshtenise. . . shi patima mesei verzi. id. M. II 92; b) masa (I 1) in jurul careia se duc tratative diplomatice. Cf. DL DM. (Bis.) Sfínta masa = pristolul. COSTINESCU cf. com. din MARGINEARADAUTZI. Sala de mese = incapere in care se serveshte mincarea intro shcoala intro cazarma la o cantina étc. Soldatzii mai stau inca in sala de mese. SAHIA N. 116. Fatza de masa v. f a tz a. ◊ (K termen de comparatzie) O zidire in patru coltzuri k masa avindushi curtea la mijloc. GOLESCU I. 41. Un shes drept k masa. REBREANU I. 208. ◊ E x p r. Capul mesei sau (rar) cap de masa = (de obicei construit cu verbele „a pune in” „a sta in”) loc de cinste la o masa (I 1) la un ospatz. Facutau craiul ospatzi mariii sale lui Constandin. . . shezind am[i]ndoi in capul measii (a. 1700). GCR I 336/14. Socrul roagan capul mesei sa pofteasca sa se puna Nunul mare. EMINESCU O. I 85. Iau pus in capul mesei. CREANGA P. 102. Cioropina sta in capul mesei pe shapte perne. ISPIRESCU L. 203. A aduce sau a duce (ceva) la (sau pe regional in) masa = a servi mesenilor (o mincare sau o bautura). Medelniceriu mare. . . taie fripturile ce se aduc in masa. SIMION DASC. LET. 297. Punei piper zeama de naramza acra shi cu apa lor cesh lasa calde. . . du [stridiile] la masa (a. 1749). GCR II 43/26. Li sau adus mai la urma in masa shi nishte salatzi. CREANGA P. 210. Aduse [bucatele] pe masa la imparatul. ISPIRESCU L. 23. A pune (sau a intinde) masa = a pune a pregati pe masa (I 1) toate cele necesare pentru servirea mincarii. DICTZ. (Cu alta constructzie) .Vezi o masa marentinsa cu faclii prea luminate. EMINESCU O. I 85. Stroie Orheianu intra in odaia unde era intinsa masa. SADOVEANU O. V 551. Muierea lui il ashteapta acasa cu masa pusa. PREDA D. 168. Portzile erau deschise. . . SHi mesele toatentinse; Pe mese faclii aprinse. SHEZ. II 9. Pe nepusa masa sau cu nepus in masa v. n e p u s. A stringe masa = a aduna de pe masa (I 1) mincarile ramase vasele din care sa mincat tacimurile etc. Mama Zoitza stringea masa aruncind farmaturile la pui. BUJOR S. 86. Stringe masa nu maninc. Pune shaua sa ma duc. JARNIKBIRSEANU D. 506. Punete (sau intindete) masa scoalate (sau ridicate) masa = a) se spune despre cei care duc o viatza plina de desfatari care traiesc fara griji care ashteapta totul dea gata. Bateau din palme ba sa vie una ba sa vie alta: punete masa; scoalate masa. TEODOREANU M. U. 92 cf. ZANNE P. III 652 com. din PIATRA NEAMTZ; se spune cind eshti obligat sa serveshti mereu de mincare. (Rar) A pune masa cu totzii = a se imprieteni cu toata lumea. ZANNE P. III 653. A intinde cuiva masa = a da cuiva de mincare. Mesele fura intinse pe de rind tuturor oamenilor. VISSARION B. 80. A intinde masa mare sau a tzine masa intinsa = a oferi ospetze banchete; p. e x t. a se tzine de petreceri. Cum na mai intins masa mare prietenii sau facut nevazutz. CARAGIALE O. II 254. TZinind casa deschisa masa intinsa. D. ZAMFIRESCU A. 23. (Eliptic) Masa intinsa Te lasa cu punga linsa. ZANNE P. III 647 cf. 651. A lasa pe cineva sub masa = a nu da cuiva nici o atentzie. Cf. id. ib. 653. Ai fi (cuiva) casa casa shi masa masa = a fi chibzuit; a trai tihnit linishtit. Ele cauta k sa le fie casa casa shi masa masa.i IONESCU M. 205. Daca nu shtii sa vorbeshti taci k satzi fie casa casa shi masa masa. ZANNE P. II 841. A avea casa shi masa = a avea cele trebuitoare pentru existentza; a duce o viatza tihnita. Maico din copiii tai Totzi au casa Totzi au masa Numai eu trag la pedeapsa. JARNIKBIRSEANU D. 180. (Eliptic cu forma negativa a expresiei) A doua zi nici tu masa nici tu casa baiatul incepu iarashi sa plinga. ISPIRESCU L. 162. A avea ce pune pe masa = a) a avea existentza asigurata. Cf. ZANNE P. III 657; b) (In constructzii negative) a fi foarte sarac. Nare casa nare masa se spune despre un om fara capatii. Cf. ZANNE P. III 86. ◊ (In constructzii k „a (se) pune” „a (se) asheza” „a fi” „a (se) afla” „a sta” „a shedea” la. . . sau „a (se) ridica” „a (se) scula” de la. .. cumulind ideea de mincare prinz cina) Itz voi intran sfinta casa Unde shedzi doamne la masa. DOSOFTEI PS. 21/2. Se scoala de la masa Cu inima fripta arsa (a. 1774).GCR II 104/38. Lau primit. . . sa shada cu dansul la masa. DRAGHICI R. 12/31. Avea obicei cind se punea la masa sa inghita mai intai shepte opt bolovani. NEGRUZZI S. I 246. Dar peun virf de munte sta Mihai la masa SHi pe dalbai mina fruntea lui se lasa. BOLINTINEANU O. 31 cf. 110 272 277. SHi sashaza totzi la masa. EMINESCU O. I 85. Imparatul se afla la masa cu totzi boierii. ISPIRESCU L. 2 cf. 5 12. La masa punindute Niciodata sa numbuci. JARNIKBIRSEANU D. 263. Omul la masa cind shade sa minince cum sa cade. ZANNE P. III 649. Plateshte birul cu fugitzii shede la masa cu nepoftitzii se spune despre un om fara capatii. Cf. id. ib. V 81. ❖ E x p r. (Regional) A Fi la masa cuiva = a se afla k sotzie ori k ruda apropiata in dependentza materiala fatza de capul familiei. De cindus la masa ta Batutas de Precista; De cindus la blidul tau Batutas de Dumnezeu! JARNIKBIRSEANU D. 184. ◊ (Regional) A pune pe cineva la masa cu tine = a trata pe cineva k pe un prieten apropiat. Sa am eu o sluga asha de vrednica. . .ash puneo la masa cu mine. CREANGA P. 229. ◊ Umplutul meselor = datina constind din umplerea cu alimente a diferite vase care se dau de pomana la moshi sau la rusalii. Cf. PAMFILE S. V. 11. ◊ P. e x t. (Cu sens colectiv) Persoanele care maninca la aceeashi masa (I 1); mesenii. Cf. CHEST. II 2/44. 2. (Abstract) Prinz; cina. Chibzuind. . . din cursul soarelui vremea mesii. DRAGHICI R. 150/19. Ma invita la masa. NEGRUZZI S. I 56 cf. 86. Voira insa a scoate shi ele din sin ce pusesera in timpul mesei ISPIRESCU L. 40. Nu minca nimic la masa shi vorbi foarte putzin. VLAHUTZA O. A. I 99. E rau cind anuntreg tzie post SHi masa cind tzien drum. COSHBUC P. I 229. Ramase la masa cu cocoana shi cu popa Roshea. DELAVRANCEA O. H 328 cf. 88. Nu ramin la masa decit rudele. BUJOR S. 101 cf. 60. A doua zi au venit la masa dupa ce toata lumea se ashezase. CAMIL PETRESCU U. N. 106 cf. 39 C. PETRESCU C. V. 135. Din somn la masa coconitza noastra. ZANNE P. IV 311. ◊ (Bis.; invechit rar) Masa cea tainica = cina cea de taina v. cina. Pentru ceia ce vorbescu cuvinte in deshart in ceasul cel infricoshat al sf[i]ntei leturghii a measei cei tainice (a. 1691). GCR I 293/20. Inainte de masa = a) in partea zilei care preceda prinzul. DICTZ. ; b) in fiecare dimineatza. Dupa masa = a) in partea zilei care urmeaza dupa prinz; dupa amiaza dupa prinz. Pe la opt ceasuri dupa masa. DRAGHICI R. 150/16. Dupa masa tata a trecut in dormitor. SAHIA N. 57 ; b) in fiecare dupa amiaza. Boierul cit de sarac tot ishi odihneshte bucatele dupa masa. ZANNE P. IV 279. ◊ Expr. A shedea (sau a sta) la masa sau a lua masa = a minca (de prinz sau de cina). Dupa cea shezut la masa a zis fetei sa se suie in pod. CREANGA P. 289. Zise. . . intro zi cind shedeau la masa. ISPIRESCU L. 14. Vrei sa luam miine seara masa impreuna? ARGHEZI P. T. 134. Dar de badea ce mai shtii? SHtiu bine cai sanatos SHede la masa voios. JARNIKBIRSEANU D. 119. Poftim la masa formula de politetze cu care invitzi pe cineva sa se asheze la masa pentru a minca. Astai mai rau decit poftim la masa. CREANGA P. 201. Poftim la masa Daca tziai adus deacasa. ZANNE P. III 650 cf. v 520 com. din PIATRA NEAMTZ. (Popular) Buna masa v. b u n. 3. Ospatz banchet praznic petrecere chef. Unde tzis mesele cu beauturile shi cu mincarile (a. 1550). CUV. D. BATR. II 451/22. Toata nevointza bogatului [era] de a veshmintelor cealea scumpele shi de measeshi de uspeatze. CORESI EV. 364. Nu era ei acolo grije. . . de mancari shi de mease nice de casa sau de slujnice. VARLAAM C. 366. Facea masa imparateasca. HERODOT (1645) 508. La mease shi ospeatze sa fie bland shi linishor. EUSTRATIE PRAV. 9/8. Facind mare masa sa veseli cu dinshii. DOSOFTEI V. S. noiembrie 155^v/2. Facea shi intraltzi ani slujitorilor lui masa. NECULCE L. 231. SHi in viatza lui era tot cu mese mari cu cintari shi cu feliuri de feliuri de muzici. id. ib. 318. La ospeatze shi la mease punea totdeauna un friu in mijloc. MOLNAR RET. 127/21. Measele ceale inalte domneshti (a. 1799). GCR II 170/25. Fac mese mari cheltuiesc. Chem oaspetzi cei lingushesc. MUMULEANU ap. GCR II 248/13. Cit a tzinut masa cu fruntean seninata Maria sa pe Despot zimbind la ascultat. ALECSANDRI T. II 99. Se puse o masa dalea imparateshtile. ISPIRESCU L. 39. Dupa citeva zile de mese mari. . . familia puse din nou pe tapet viitorul meu. BRAESCU A. 237 cf. H II 82. Maica maiculeana mea De te lasa inima Din partea mea cea din casa Fa maica masa frumoasa. JARNIKBIRSEANU D. 198. Cu lautari shi cu masa Aduci pe dracu in casa. ZANNE P. VI 580. Cind eshti poftit la vro masa Pleaca satul deacasa. id. ib. III 646. Venitzi intzeleptzilor sa mincatzi la masa nebunului se zice despre cel careshi risipeshte averea in petreceri. Cf. ZANNE P. III 647. ◊ (Popular) Masa mare sau masa de dar a doua masa = ospatz dat de parintzii mirelui dupa cununie (shi la care mesenii inmineaza darurile pentru perechea casatorita). La masa cea mare cum e obiceiul negotzitoriul dupa ce a baut paharul cel dulce a daruit celor tineri o carutza plina de odoare scumpe. MARIAN O. II 321. Plocoanele aduse de la ginere le frigea shi le punea la socri mari „al doilea masa”. id. NU. 187 cf. 653 DR. IV 782 H II 32 82 119 X 506 XII 205. Nuntashii au stat cu totzii la masa mare. Com. din TZEPESH VODAMEDGIDIA. 4. P. e x t. Ceea ce se maninca (mai ales la amiaza shi seara); mincarea de pe masa (I 1); mincare (popular) bucate. Fie masa lor inraitea lor. PSALT. HUR. 58^v/16. Ciinii inca maninca de farimele ce cad den measele domnilor lor. CORESI EV. 322. Nici de farimele measeei meale nui da. id. ib. 367 cf. N. TEST. (1648) 20^v/11. Iar slugai gatiia masa de sa cineaze acolea in corabie (a. 1675). GCR I 223/2. Lua cite doao trii blidede bucate din masa lui shi piine shi vin shi le trimetea acelor oameni. NECULCE L. 32. Masa ne ashteapta. DRAGHICI R. 32/8 cf. 18/29. Il ashtepta cu masa k de obicei. REBREANU I.392. De cele mai multe ori ni se aducea masa sus. C. PETRESCU I. II 238. Un marinar se dete linga mine shimi shopti k. . . imi va servi separat bunatatzi din masa comandantului. BRAESCU A. 212. Turcii mult nu ashteptau Ci indata raspundeau: „Noi de masatzi multzumim K nam venit sa prinzim”. JARNIKBIRSEANU D. 493 cf. SHEZ. III 211. Ia din masa! I. CR. IV 121. (In contexte figurate) Masa de invatzaturi sufleteshti. CORESI EV. 263. Nici poate priimi satziu de sufleteasca masa cine va sa se sature. id. ib. 264. ♦ P. g e n e r. Hrana. Decit roaba Turcilor Mai bine masa Peshtilor. BIBICESCU P. P. 267. 5. (Invechit shi regional) Fatza de masa. Masa de pinza lesheasca (a. 17261733). N. A. BOGDAN C. M. 160. Masa lesheasca cu 12 sharvete (a. 1796). IORGA S. D. VIII 33 cf. 68. Trei mese insa una in 5 itze shi doua in trei itze (a. 1813). URICARIUL XIV 234. Masa. . . e tzesuta un fir un dinte. . . shi reprezinta o tzesatura foarte deasa. PACALA M. R. 523. Toata vara miai lucrat La o masa de bumbac. JARNIKBIRSEANU D. 452. Babareasa ia un taler un cirpator un ciur ori o masa pe pat intinde 41 de boabe de porumb pe ele. SHEZ. III 232 cf. MAT. FOLK. 818 BREBENEL GR. P. Masa de matasa Dindoitan shasa. VICIU COL. 116. Sa nu te shtergi niciodata pe masa de pinza. GOROVEI CR. 22 cf. GR. S. I 137 A II 3 12. (Prin Transilv.) Masa de gumi (sau de piele) = mushama. ALR II/I MN 147 3925/130 cf. ib. 3925/140. ♦ (Regional) Bucata de pinza folosita k boccea (ALR II/I MN 148 3928/141 157 172 762 812 848 ALR I 727/810) sau in care se stoarce cashul (CHEST. v 69/91 82/9) se strecoara laptele (ib. v 90/95 127/9) la stina etc. Dupa ce sa adunat tot cashul la o margine se scoate din zar bagind pe sub el o masa apoi se aduna masa shi se stoarce. CHEST. V 82/9. Masa legatan spate. ALR II/I MN 148 3928/141. II. P. anal. Nume dat mai multor obiecte sau partzi de obiecte care seamana cu o masa (I 1) ori cu o parte a ei k forma k functziune etc. 1. (SHi in sintagma masa lunga. ALR II 3650/102 325) Taraba tejghea. In piatza centrala a orashului sau construit mese speciale pentru desfacerea marfurilor de catre producatori. SCINTEIA 1953 nr. 2813 cf. ALR II 3650/29 36 53 64 95 141 235 272 316 346 353 574. 2. (De obicei determinat prin „dulgherului”) Tejgheaua dulgherului; p. r e s t r. placa de sus dreptunghiulara a tejghelei shi a scaunului de dulgherie care dulgherul fasoneaza materialul blana fatza. Cf. DAMÉ T. 114 PAMFILE I. C. 122 H II 62 195. 3. (De obicei determinat prin „olarului”) Disc de lemn prin care trece fusul rotzii shi care olarul ishi tzine bucatzile de lut. Cf. DAMÉ T. 73 PAMFILE I. C. 388. 4. (De obicei cu determinarea „de tras doage”) Placa dreptunghiulara de lemn sprijinita pe doua picioare mai lungi shi doua mai scurte shi in care este fixata custura sau dalta care se trag doagele; ciine. Cf. PAMFILE I. C. 161. ♦ (Regional) „Fata gealaului”. ALR II 6689/682 cf. 6689/727 762 886. 5. (In sintagma) Masa de operatzie = obiect de metal care este intins un pacient in timpul interventziei chirurgicale. Intins pe masa de operatzie dormea acum Vlastare imbatat de cloroform. MIRONESCU S. A. 34. 6. (Regional) Fund de mamaliga (ALR I 697) sau pentru taitzei (ALR II 3981/520 537 705 A III 2).7. (Regional in sintagma) Masa ferestrei = pervaz la fereastra (BarcaBaileshti). CHEST. II 180/28. 9. (Regional) Perinocul de dinainte al carului (i. IONESCU M. 710 PAMFILE I. C. 131) ; parte componenta la dricul carului (H XVIII 142 283); „podul osiei” (ALRM SN I h 225). Deasupra policioarei de pre osie care se zice shi masa se pune un ferchedeu. LIUBAIANA M. 107. ♦ (Regional determinat prin „de pus protzapul”) Cruce (la sanie). ALR SN II h 358. 9. (Prin Ban. shi prin Mold.) Piesa a plugului cu cotiga care serveshte la ridicarea grindeiului pentru a potrivi adincimea brazdei. Intre osie shi masa la dreapta vine un lemn ce sa zice cirlig. LIUBAIANA M. 107 CÍ. LEXIC REG. 61. 10. (Regional) Carul joagarului. ALR II 6424/29 cf. 6424/762. 11. Placa dreptunghiulara la teasc care se reazema coshul; strat. Cf. DAMÉ T. 82 PAMFILE I. C. 222. 12. (In sintagmele) Masa pietrelor = parte a morii care stau pietrele; (regional) coruna fruntar. Cf. DAMÉ T. 153. Masa tigaii = punte a morii de vint; (regional) talpa tigaii puntea prisnelului copaitza morii. id. ib. 162 cf. H II 244 271 ALR SN I h 171. 13. (Pescuit; in sintagmele) Masa cirligelor = cosh sau tava speciala de lemn de marginea careia se atirna cirligele de pescuit. Cf. ANTIPA P. 315. Masa navodului = scindura lunga de la fundul barcii care se ashaza navodul cind se scoate din apa. Cf. id. ib. 468. Masa carmacelor = scindura cu marginea de tabla care se fixeaza in muchea de dinapoi a lotcii cu tabla in afara shi care serveshte la pescuitul sturionilor. Cf. id. ib. 331. III (Invechit) Mica unitate administrativa intro institutzie. V. birou serviciu. Despartzirea a 3a . . . se subtimparte in 4 ramuri sau mese care sint acestea. CR (1829) 64²1. Sa va face lege k toate hirtiile care ies de la divan in limba rumaneasca sa fie insemnate cu numarul despartzirea shi masa de unde sa trimite ib. 64²/21. SHefu mesii Constandin Rimniceanu (a. 1844). DOC. EC. 816. La anul 1842 Alexandrescu a fost numit Impiegat la postelnicie la masa jalbilor. GHICA S. 668. VI 1. (Geogr.; rar) Podish. Cf. MEHEDINTZI G. F. 2. (Prin Transilv.) „Loc shes scufundat”. VICIU GL. Ai grija cind vezi k stret ( = strechie) vacile dule in vreo masa la umbra! id. ib. 3. (Invechit shi regional prin Olt. mai ales in legatura cu verbul „a face”) Corp unitar format din mai multe intinderi de teren cultivabil. Cf. c o m a s a. Facind aceste trei trupuri masa sau gasit de totzi stinjeni 2170 (a. 1709). URICARIUL XXIII 271. In hrisoave nu scrie k sa sa fie facut moshia masa vreodinioara (a. 1746). IORGA S. D. XXI 330. Moshia sa nu o faca masa ci sa o traga shi pa la mijloc shi pa la capatiie (a. 1746). id. ib. 332. Pamintul este masa. CIAUSHANU GL. 4. (Regional in superstitzii in sintagma) Masa milostincilor (sau a sfintelor a ielelor) = loc unde joaca ielele vintoasele. ALRT II 4 cf. 275 294. V. Nume dat mai multor jocuri de copii: a) (prin Ban.) joc constind din aruncarea unor betze astfel incit sa inainteze sarind in capete spre o limita fixata. Cf. h XVIII 147; b) una dintre figurile geometrice rezultate din incrucisharea intrun anumit fel a unei sfori legate la capete shi petrecute pe dupa degetul mare shi aratatorul de la fiecare mina. Cf. HEM 2092 PAMFILE J. II 77; c) (prin Transilv.) figura obtzinuta prin indoirea intrun anumit mod a unui patrat de hirtie. PACALA M. R. 423. VI. (Bot.) Compus: (regional) masaraiului = dragoste (Sedum carpaticum). Unii pun in grinda planta numita masaraiului. PAMFILE DUSHM. 72 cf. PANTZU PL. SHEZ. XV 74. Pl.: mese (regional) mashi shi meshi (JAHRESBER. IV 261). Gen.dat. shi: mesii (regional) unei masi. Lat. mensa.