marshá vb. I (frantzuzism; lb. culta colocv.) A fi de acord ◊ „Teleobservatorul k shi telespectatorul poate sa creada sau sa nu creada in bunacredintza a celor doi sotzi «care nu sau lasat niciodata examinatzi de o comisie shtiintzifica» poate sa «marsheze» sau sa nu marsheze.” Cont. 3 XI 78 p. 8 (din fr. marcher)