Definitzia cu ID-ul 1255241:
Dictzionare neclasificate
Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.
MARMURÍRE s. f. (Invechit) Actziunea de a m a r m u r i shi rezultatul ei. Cf. m a r m u r i (3). Cf. BUDAIDELEANU LEX. LB. Privea in marmurire shi buzeleshi mushca. HELIADE O. I 193. Inimami in tacere ashteaptan marmurire. id. ib. 303 cf. 164 179. Marmurirea coprinde pe cel nedominat decit de judecata senina. MACEDONSKI O. IV 117. SHi: marmoríre s. f. LM. V. marmuri.