MARGINÍRE marginiri s. f. 1. Actziunea de a (se) margini shi rezultatul ei; limitare; p. ext. (rar) limita capat. Sa punem marginire la limbutzia noastra. NEGRUZZI S. II 211. 2. Fig. Limitare a puterii de intzelegere shi intuitzie lipsa de orizont ingustime intelectuala; prostie.