MÁRGINE margini s. f. 1. Loc unde se termina o suprafatza; extremitate capat al unei suprafetze. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) margini = nesfarshit infinit; imens. 2. Spec. Hotar frontiera. ♦ Periferie. ◊ Loc. adj. De margine = marginash periferic. ♦ Spec. Mal tzarm. 3. Circumferintza a gurii unei gropi sau a unui recipient; loc unde se termina o groapa sau un recipient. 4. Fig. Limita pana la care se poate admite sau concepe ceva. Lat. margo inis.