MARGINASH A adj. s. m. 1. Adj. Care se gaseshte la margine la extremitate la periferie ; laturalnic limitrof (invechit rar) marginean (2) (regional) marginos. Luai drumul cel mai lung shi marginash spre a studia fisonomia orashului in noaptea ajunului. f (1 888) 19. Intunericul cade asha de linishtit in mijlocul luminii palide care navaleshte in valuri pe ferestrele marginashe. PETICA O. 379. SHi locuia acum intro casa marginashe cu odaile intunecoase shi respingatoare. C. PETRESCU I. II 127 cf. I 21 id. A. R. 6. Cind ieshea singur batea locurile marginashe ori aleele din gradina Virnav. CALINESCU E. 408. Era subt poala unui codru de stejar un shleau de soiuri marginashe shi cam pipernicite. CAMIL PETRESCU O. II 23. Prin cartierele marginashe femeile umbla pe la shtiutorii de carte. . . sa li se scrie jalbe. PAS Z. III 157. Cotind pe ulitzi marginashe. . . ajunsera in cartierul garii. VORNIC P. 200 cf. V. ROM. iulie 1 954 250 ib. februarie 1 954 6. ◊ F i g. Inarmasera. . . pe citziva tineri exaltatzi care aveau legaturi marginashe cu mishcarea constitutzionala. CAMIL PETRESCU O. II 230. 2. Adj. (Adesea substantivat) (Persoana) care locuieshte care se afla care ishi are sediul la marginea unui sat a unui orash a unui tzinut sau la granitza unei tzari; (invechit shi regional) marginean (1) (rar) marginar (I). Sa trimita pe capitanpasha. . . cu ferman strajnic catre totzi pashii marginashi. DIONiSiE C. 190. Inalta Poarta... va opri tot felul de navaliri a marginashilor da dreapta Dunarii in pamintul Valahiii sau al Moldovii. GT (1 839) 63¹/25. Sa oprit in fatza viishoarei unui marginash bondoc shindesat care tocmai se spala pe ochi de dimineatza la soare in prispa cramei. CARAGIALE O. II 232. Dogarul era inca tzaran asha cum era o mare parte dintre marginashii Bucureshtilor. CAMIL PETRESCU O. II 42. Erau multzi tirgovetzi dar erau shi tzarani marginashi cu zabune peste camashile cu riuri roshii. id. ib. III 217. Sa ivit turcu cu bataie spre grec atingindusa shi de marginashi Dunarii. VIRCOL V. 44. 3. Adj. (Despre oi) Care se afla la marginea turmei ; spec. (regional) care are naravul de a umbla la marginea turmei (CHEST. V 76/49). O oaie marginashe se opri ridica motzul din cird behai shi o lua la goana spre cirdul strein. PREDA I. 143. 4. Adj. (Regional ; in sintagma) Dinte marginash (shi substantivat m.) = fiecare dintre cei patru coltzi ai calului. De la 6 pina la 8 luni cresc marginashii sau coltzii. DAMÉ T. 47 cf. TDRG DR. V 289. Dinte marginash. CADE cf. SHAINEANU D. U. 5. S. m. (Regional) Paznic de cimp ; (regional) marginar (II 2) (PomirlaDorohoi). BL IX 58. 6. S. m. (Argotic) Cbibitz (la jocul de cartzi). GR. S. VII 118. Pl.: marginashi e. Margine + suf. ash.