MARGARITARÉL margaritarele s. n. 1. Diminutiv al lui margaritar (1). O cununa de margaritarele era ashezata pe fruntea ei neteda. Luminata de razele lunii ea parea muiata intrun aer de aur. EMINESCU N. 8. 2. (Bot.; mai ales la pl.) Lacrimioara. Cu voi scumpe strugurele Albe margaritarele Primavarashi face salbe. ALECSANDRI P. I 123. Intracest fel se fac toate celelalte ape de margaritarel de capshune de liliac alb. PISCUPESCU O. 298.