Definiția cu ID-ul 1252636:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MARFAGÍU s. m. (Învechit și popular) Negustor ambulant; mărfar (I). Datoriile ce făcea pe horboțele, pe la marfagii cu toba, el i le plătea. MACEDONSKI, O. III, 97, cf. DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. Te cunosc, marfagiule, Nu ești Ilie, moftangiule ? TEODORESCU, P. P. 126. - Pl.: marfagii. – Marfă + suf. – agiu.