MARCÁ vb. tr. 1. a insemna (un obiect un animal) pentru a(l) recunoashte; (spec.) a insemna (un obiect de aur de platina etc.) pentru a garanta k este veritabil. 2. (fig.) a indica a dovedi; a arata a proba. ◊ a remarca; a sublinia. 3. a delimita un teren o cale rutiera sau navigabila etc. 4. (sport) a supraveghea pe unul sau pe mai multzi jucatori din echipa adversa spre ai impiedica sa intreprinda actziuni ofensive. 5. a inscrie unul sau mai multe puncte intro competitzie etc. (< fr. marquer germ. markieren)