MARCÁ vb. I. tr. 1. A insemna (un obiect) pentru a(l) recunoashte; (spec.) a insemna (un obiect de aur de platina etc.) pentru a garanta k este veritabil. 2. (Fig.) A indica a dovedi; a arata a proba. ♦ A remarca; a sublinia. 3. (Sport) A supraveghea pe unul sau pe mai multzi jucatori din echipa adversa spre ai impiedica sa intreprinda actziuni ofensive; a inscrie a realiza un punct. [P.i. 36 cheaza. / < fr. marquer cf. it. marcare].