MAR² s. n. I. (Bot.) 1. Fructul marului¹ (1). K iaste un feal de meare pline de simburi. ST. LEX. 173^r/16. Un mar au dus lui (a. 1 713). GCR II 2/32. Unde tzii marul care tzi lam trimis? ... Lam mancat (a. 1 760). id. ib. 73/36 cf. 97/21. Se afla shi roade. . . pere mere (a. 1 793). URICARIUL VI 168/6. Trei pazitori. . . pazea cu privire A merelor rumenire. BARAC ap. GCR II 174/24. Uscarea merelor. . . pentru. . . iarna. PAMFILE I. C. 239 cf. 445. Iau cite un cosh cu nuci ori cu mere. . . pe cari le impart copiilor. id. S. T. 64. Pe o banda rulanta se scurg necontenit merele. SCINTEIA 1 953 nr. 2 820. Dashai rindul fetelor Cumui rindul merelor; Pinas mere mititele Stau in creanga faloshele. JARNIKBIRSEANU D. 428 cf. SHEZ. I 128 II 197 III 13. Anu asta so facut putzine miera. ALR II 3 018/2. Merele se strica unul de la altul sau merele putrede strica pe cele bune. ZANNE P. I 215 cf. 216. Merele frumoase adeseas verma noase sau din afara mar frumos shinlauntru gaunos (= aparentzele inshala). Cf. id. ib. 215. Ia picat marun mina shi nu shtie cum sal duca la gura sau nul taie capul nici cit doua mere degerate se spune despre un om prost. Cf. id. ib. II 37 PAMFILE J. II153. Marul nu cade departe de pom (= copilul seamana cu parintzii). Cf. ZANNE P. I 216. Cind o face plopul mere shi tinjala viorele (= niciodata) id. ib. 257. ◊ (K termen de comparatzie) Si dea soarelui caldura Voi fi roshie k marul EMINESCU O. I 55. Fetele tinere ivesc fetzele rumene k marul prin obloanele deschise. id. N. 51. Eram sanatos k marul. RETEGANUL P. I 24. Dute bade sanatos K un trandafir frumos K un mar putregaios Ce pica jos shi putrezeshte Nimanui nu trebuieshte. SHEZ. I 9. ◊ (Cu determinari care indica specia) Mere albe de vara mere albutze mere ariushi mere de ale aurului mere de aur mere barze mere badeshti mere balatzeshti mere banceshti mere beci mere blajeshti mere bocane mere bolunde mere bostacanoase mere bostaneshti mere botanice mere botuoii mere bulzaneshti mere bulzeshtene mere bunebrut mere burdaie mere busuioace mere buturetze mere calugareshti mere carigate mere carigoase mere de ceapa mere cepeshti mere cernite mere cisnadeshti mere cíneshti mere clocotici mere coacaza mere coadeshe mere cocane mere cocoshete mere codeshti mere colnice mere crecineshti mere cretzeshti mere cucurbetaritze mere culduci mere domneshti mere de dulcetzi mere domnicele mere dulci mere dulci neultuite mere dulci domnicele mere dulcii mere dulcutze mere dumitreshti mere fainoase mere fontoshe mere furnicareshti mere geogeneshti merede gheatza mere ghetzoase mere giurgeneshti mere de glaja mere grase mere granitzareshti mere gurguieshti mere gurguiete mere gushate mere hatzegane mere hilertzi mere iepureshti mere iernatece mere ionatane mere incenushate mere indungate mere jujineshti mere ledere mere lesheshti mere luncaneshti mere lunguretze mere lupeshti mere malaietze mere de matasa mere mazaratece mere merineshti mere mistretz mere mocaneshti mere motroane mere munteneshti mere munteneshti rotunde shi coadishe mere mustoase mere mushcataritz mere mushcotai mere nevesteshti mere noroance mere oarzane mere orasheneshti mere orzeshti mere orzii mere panabrici mere paradise mere parishi (sau parishe) mere parmen mere pashtile mere patulate mere paradai mere patate mere patule mere pere mere pestritze mere pietroase mere pietrushele mere piparate mere plotogoase mere pogaci mere poinice mere popeshti mere posade mere posapete mere posmagele mere raducaneshti mere rapanoase mere riioase mere rincede mere roshii mere roshioare mere roshiutza mere rotate mere rotilate mere rotilate rotunde mere rotoghele mere rotunjoare mere de sada mere sarbede mere salcii mere de samintza mere sanasa mere savaieshti mere scortzoase mere simzeneshti mere sterpe mere strugurii mere sunatoare mere sure mere shiculane mere tari mere tamasheshti mere tirchishetafle mere tirole mere de toamna mere tomaieshti mere tomnatice mere trotush mere tufoase mere turtishe mere tzarceshti mere tziganeshti mere de ultoaie mere ungureshti mere unse mere urdashe mere urseshti mere de vara mere varatice mere vargate mere verishoare mere verzi mere verzi de iarna mere vieshti mere vinete mere vinoase mere vioase mere voievodeshti mere zmeure. ◊ Mar paduretz v. p a d u r e tz. Mar dulce v. d u l c e. ❖ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face pe cineva) mar sau a lasa (pe cineva batut) mar = a bate foarte tare (pe cineva). Sa tzil calc eu supt picioare Sal pisez sa tzil las mar. PANN P. V. I 113/25. Lipseshti deaice Catzi sar de par SHi te bat mar. ALECSANDRI T. 393. Lau lasat mar shi sau dus fiecare la treaba sa. CARAGIALE O. IV 162. Domnul Nae batut mar scapa din miinile lui. DR. IV 731. Ishi zise car fi trebuit sal bata mar pe Baciu. REBREANU I. 278. Fira a fost luata de mama ei shi batuta acasa mar. PAS Z. I 125 cf. CIAUSHANU GL. com. din PIATRA NEAMTZ. Marul discordiei = pricina obiectul neintzelegerii sau dushmaniei dintre mai multe persoane. DICTZ. Marul lui Adam = partea proeminenta a zgirciului tiroidian vizibila la barbatzi in partea anterioara a gitului ; (popular) nodul gitului. Cf. LB BIANU D. S. 409. In acest git firav marul lui Adam facea mishcari convulsive k o fiintza cu viatza proprie. SADOVEANU O. XI 448. Buzele groase ale lui Traian albisera shi marul lui Adam i se urca shi cobora spasmodic. T. POPOVICI SE. 22 cf. PAMFILE J. I 137. (Invechit shi regional) Merele obrazului umerii obrajilor ; pometzii. Lungaretz la merile obrazului. DOSOFTEI ap. TDRG cf. MARIAN NA. 55 ALRT II 25. (Prin Ban.) Maru palmei (sau de la palma) = podul palmei. ALR II 2 176/29 cf. 2 176/36. 2. (Regional de obicei in sintagma mar de pamint.) Cartof. Cartoflele vor trebui prashite mai totdeauna de 2 ori in aceasta luna iar moshinoaiele se fac cind incep a se intinde vitzele care sa fac merile de pamint. I. IONESCU C. 102/25 cf. BIANU D. S. 142 DR. V 561. Barabulele se mai numesc la romani: cartofi . . . napi de pamint alune de pamint mere pere boabe. SHEZ. IV 44. 3. C o m p u s e: (regional) mardepamint = nap porcesc (Helianthus tuberosus). Cf. LB BRANDZA FL. 272 PANTZU PL. ; margutuie = gutuie. Vino mindran deal la vii Sa mincam meregutui. JARNIKBIRSEANU D. 162 ; marparadis = roshie. Cf. POLIZU ; mardetzitron = lamiie. ARH. SOM. XXIII 462 ; mardestejar = gogoashaderistic. Felul cum va fi vremea peste an se poate afla shi dupa viermele care de obicei se afla in merele sau gogoasheledestejar. PAMFILE S. T. 44. II. (De obicei art. ; shi in sintagmele deamarul putred. H II 32 IV 159 mar sub caciula PAMFILE J. II 119) Numele a diferite jocuri de copii care se joaca cu mere² (I 1). Cf. PAMFILE J. I 59 II 96 119. Pl.: mere. SHi: (regional) mára (TDRG LEXIC REG. 54) s. f. mer (DR. VIII 32) s. n. (neob shnuit) meára (COSTINESCU) s. f. Lat. melum.