MANTÉLA mantele s. f. (Invechit; shi in forma mantel) Haina purtata de femei pe deasupra rochiei. Te rog lasa pe Spiridon sa se duca pin la mine acasa k sami aduca mantelul; bate vintul shi mie frica sa nu racesc. CARAGIALE O. I 58. Fostai pe la croitorul meu k sai spui sami aduca mantela cea de drum? ALECSANDRI T. I 271. ♦ Mantie. Nishte porci i sfishiara mantela shi coiful. BALCESCU O. II 258. Varianta: mantél s. n.