MÁNTÁ s. f. (Invechit) Mantie. Mijloc shi late spete SHi umeri se deseamna sub manta purpurie. HELIADE O. I 231 cf. 386. Manta cusuta de mine Negreshit va fi pe el. NEGRUZZI S. II 77. La pieptui manta neagra in falduri shio aduna. EMINESCU O. I 92. Blonde visuri instelate Voluptoasa poezie Leam purtat orgolioase K peo manta purpurie. PETICA O. 39. ♦ (in contexte figurate) Duhul razbunarei cu mantai singerata Da semnul biruintzei shi calea nearata. ALEXANDRESCU O. I 83. ◊ F i g. A noptzii neagra manta peste dealuri se latzeshte. id. ib. 73. Noaptea sprincenata a sa manta azvirlise. I. NEGRUZZI S. I 148. Ne surprinseram shoptind sub neagra manta dentuneric. PETICA O. 73. Pl.: mante. Din fr. mante.