manevrare sf [At: (a. 1835) DOC. EC. 593 / Pl: ~rări / E: manevra] 1 Punere în funcțiune a unor aparate sau dispozitive tehnice Si: mânuire (2). 2 Utilizare de mijloace incorecte pentru a reuși într-o acțiune. 3 Acționare indirectă asupra oamenilor pentru a-i face să acționeze într-un anumit mod.