mandru mandra adj. 1. Frumos aratos falnic: „Mandru shio gatat pan casa” (Calendar 1980). 2. (s.m.) Dragutz iubit. ♦ (top.) Mandra Vedere deal in loc. Daneshti in apropierea statziunii. ♦ (onom.) Mandru Mandrutz Mandrutzescu Mandrila nume de familie (69 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). ♦ Atestat sec. XVI (Mihaila 1974). Din sl. mondru „intzelept” (SHaineanu Scriban; Miklosich Cihac Conev cf. DER; DEX MDA).