MALAI subst. I. Subst. 1. (Mold. shi Transilv. ; shi in sintagmele malai marunt malai maruntzel malai roshu H II 257) Mei (Panicum miliaceum). 1 stogu de malaiu (a. 1 588). CUV. BATR. I 207/21 cf. LEX. MARS. 147 228 MAN. GÖTT. Spicele de malaiu maruntzel. IST. AM. 60^v/4 cf. BUDAIDELEANU LEX. BARONZI L. 135. Malaiul pasatul sau meiul se coseshte dupa ce i sau secerat spicele. PAMFILE A. R. 150 cf. 195. Seamana. . . malai marunt. id. DUSHM. 145. Malaiul malaiul maruntzel pasatul (Panicum miliaceum) se numeshte in Muntenia mei. SHEZ. XV 66. Au semanat malaiul shi griul de primavara nadajduind inca un an de bielshug. SADOVEANU O. XII 390 cf. XVIII 648 H XIV 349. Oi samana acu malai maruntzel shi loi lasa sa creasca sa se coaca shi apoi sal string sal pun in stog sal imblatesc sal curatzesc sal fac pasat. SBIERA P. 55. Unde fusese ieri padurea cea uriasha acum era numai o holda de malai marunt frumoasa shi coapta. RETEGANUL P. V 49 cf. CHEST. VIII 22/16 ALR I 734/677 704 ALRM SN I h 99 A II 7. Cine sa temi de pasari nu samana malaiu (a. 1 779). GCR II 121/10. 2. (Transilv. shi Maram.) Porumb (Zea mays). Cucuruzul sau malaiul. . . il numesc in tzeara Romaneasca porumb in Moldova papushoiu. ECONOMIA 35/13 cf. BRANDZA FL. 479. Araturile de primavara erau toate facute shi incoltzitura frageda a malaiului impungea prin tzarina grasa. AGIRBICEANU P. M. 20 cf. CHEST. VIII 22/15. Prashim la malai. ALR SN I h100/228 cf. h 112 ALRM SN I h 67. Ii malaiul in lapte. ALR i 5 155/334 cf. FD I 181. ◊ (Regional) Malai mitzesc = shtiulete de porumb cu boabele in lapte. Cf. ALR SN I h 112. 3. P. e x t. (Mold. Transilv. shi Maram. ; cu sens colectiv) Boabe de mei; (Transilv. shi Maram.) boabe de porumb. Maninca shi ceapa shi ai shi linte shi malai. HERODOT (1 645) 215. Au fost shi timpurile proaste de nu sau facut piine. . . Agiunsese miertza de malai in sus pe suptu munte la 4 lei. NECULCE L. 312. Mergind Stanciul k s[a] imparta malaiul au masurat la 3 car[e] di[n] Zerneshti dup[a] cum au fost tocmit (cca 1700). IORGA B. R. 44. Sau adeverit cu dovada shi cu marturie k iau vindut la 20 mertza de griu shi 10 mertza de malai (a. 1 712). URICARIUL XV 269. Sau facut shi griu shi malai mult de era bilshug in toate (inceputul sec. XVIII). MAG. IST. IV 107/11. Ardelean Marie platit 1 ferdela de malai la popa (cca 1 774). IORGA S. D. XII 267. Vor fi ploi multe shi roada in malaiu shi intralte semintze (a. 1 799). GCR II 165/1. Eutz trim[it] aceasta carte sa o [cu]mperi pe 2 m[iertze] de malai shi pa b[a]ni de 20 zlotzi (a. 1 811). IORGA S. D. XIII 125. Cind tei satura de strunjit pene vei pisa malai. CREANGA P. 5 cf. CANDREA TZ. O. 5. Fiecare gospodar are o piua de lemn cu pilug din acelashi material. In ea se piseaza griul malaiul maruntzel etc. PAMFILE I. C. 445 cf. 425 CHEST. VIII 22/15. Eu desfac malai di pa cocean. ALR I 907/270 cf. 905 ALR II 6347. Vrabia malai viseaza. Cf. NEGRUZZI S. I 249 DDRF ZANNE P. I 581 SHAINEANU D. U. PAMFILE J. II 152. Se sfadesc vrabiile de la malaiul altora. ZANNE P. I 701. Cotcobina imple mina (Malaiul maruntzel sau meiul). SBIERA P. 323 cf. GOROVEI C. 220. 4. (Bot. ; regional shi in sintagmele malai tataresc malai mare malai turcesc ALR SN I h 145/514 ALRM SN I h 100 FD I 182) Matura (Sorghum vulgare). Cf. DDRF BRANDZA FL. 479 BARCIANU. Pe laturile despartzitoare dintre bucatzi se samana. . . malai tatarasc pentru spicul sau din care gospodarii ishi fac maturi dupa ce le bat de samintza. PAMFILE A. R. 175 cf. 176. Malaiul mare malaiul tatarasc matura balurul sau flocoasa din spicul caruia se fac maturile late. id. ib. 195 cf. PANTZU PL. De sub padure iesheau la poieni largi unde inverzeau in primavara ogoare de malai tatarasc shi griu. SADOVEANU O. XI 231. O gramada de malai tatarasc pe deasupra era muced iar jos k jaratecu. SHEZ. III 112 cf. ALR II/I MN 150 3 933/414 520 537 ALR SN I h 145 ALRM SN I h 100 FD I 182. 5. Compuse: malaiulcucului = a) numele a doua plante erbacee una cu frunze liniare putzin paroase pe margine cu flori brune sau galbui dispuse in spice ovale shi cu fructul o capsula (Lusula campestris) cealalta cu flori brune solitare dispuse in virful ramurilor (v. horshti parashin paunitza) (Lusula pilosa). Cf. BRANDZA FL. 468 GRECESCU FL. 576 577 BARCIANU TDRG PANTZU PL. H IX 142; b) planta erbacee alpina din familia gramineelor cu frunze late shi cu flori in forma de spice verzialbastrui (Sesleria coerulans); c) (prin nordul Transilv.) lacrimioare (Convallaria majalis). Cf. ALR SN III H 641 ; d) (prin Maram.) barbaursului (Equiseium arvense). Cf. ALR I 1 952/270343 357 ; (regional) malaimarunt = a) barbaursului (Equisetum arvense). Cf. ALR I 1 952/35 45 ; b) (cu sens colectiv) fructele paducelului. CV 1 950 nr. 5 31 ; (prin Munt.) malaiulpupezei = numele unei plante nedefinite mai de aproape. Cf. H IX 142 ; (regional) malaiulpaserii = numele unei plante mici nedefinite mai de aproape. Cf. H XVII 226 SHEZ. XV 53. II. 1. S. n. (La pl. ; Mold. Transilv. shi Maram.) Semanatura de mei (Transilv. shi Maram.) semanatura de porumb ; loc destinat unor astfel de semanaturi. Datau o bruma mare deu stricat pinele malaiele. NECULCE L. 379. Ma cheama. . . dimineatza prin malaie. DOINE 19. Malaiele lea lasat nesapate. RETEGANUL ap. CADE cf. TZIPLEA P. P. 112. Boii badei pasc malaie Badea bea la Suralaie. BUD P. P. 47. Sa creasca griiele malaiele papushoaiele shi oarzele la anul shi la multzi ani. ALR II/I MN 150 2 798/682 cf. ALR SN I h 92. 2. Subst. (Mold.) Faina de mei ; (Munt. Olt. shi Dobr.) faina de porumb. Sosind la adincul pustiei intra intro peshtera mincind piine dinaoara in saptamina shinca de malai shi necernuta. DOSOFTEI V. S. ianuarie 16^v /26 cf. POLIZU. Prepelitzele tavalite in malai shi bicatzi prajitzi in mustul lor. ODOBESCU S. III 39. Pasat este malaiul macinat mare. DAMÉ T. 154. Papushoiul este. . . planta care da grauntzele din cari se face faina sau malaiul. PAMFILE A. R. 65 cf. 92. Nu sint suparat k unul care a ispravit malaiul shi se uita cu ochi rai la ceilaltzi. BRAESCU A. 68. Pleaca vara sa munceasca din greu la cimp cu ziua pe malai shi pe faina. STOIAN PAST. 43. Morarul sa holbat cu pleoapelei singerate: venishi shi tu? Numi vaz capul de necaz. Uite citzi ashteapta sa le fac malai. SADOVEANU M. C. 29. Ne pune sai facem perishoare de malai pentru shoarecii morii. ARGHEZI C. J. 24. Doi pumni de malai ia mama din copaie. Na cernut malaiul. Il arunca cu taritze cu tot in caldare. STANCU D. 51. Cartofii saracii is pentru noi shi malaiul. BENIUC V. CUC. 13 cf. H II 243. Lua [moara] de ghizdei SHo puse la malai de mei. TEODORESCU P. P. 143. Turta de malai (faina) de mei hrean ras miere shi sare e buna de gilci. SHEZ. XV 66. Decit in tzara straina Cu pita de griu a mina Mai binei in satul meu Cu pita de malai rau. BUD P. P. 25 cf. CHEST. VIII 15/13 22/15 ALR I 766 1 372 ALR II 4 106 ALR SN I h 93 ALRM SN I h 68 A I 17 23. Cind malai are sare nare cind sare are malai nare. ISPIRESCU L. 313 cf. DDRF ZANNE P. VI 108. Daca nu ploua in mai Nu se mananca malai. ZANNE P. I 47. Cauta sa ia din cosh grauntze shi din postava malai se spune despre un om lacom. Cf. id. ib. III 131. Doua pietre tari nu fac malai. id. ib. 296. ◊ E x p r. (Regional) A apropiat malaiul de traista se spune cind cineva shia cheltuit aproape intreaga avere. Cf. DDRF ZANNE P. III 601. 3. S. n. Turta facuta din faina de mei de porumb sau de alte cereale (cu plamadeala de drojdie) coapta in tzest sau in cuptor ; un fel de prajitura facuta din faina de porumb. Cf. ANON. CAR. MAN. GÖTT. BUDAIDELEANU LEX. LB. Malai de secara. POLIZU. Plinea alba sta alaturi cu malaiul auriu Iar deo parte mari ulcioare pline toate cu rachiu. BELDICEANU P. 53 cf. CONV. LIT. XX 1 013. Malai dulce. DDRF. O coaja de malai de ieri Deo vezi la noi tu neo apuci. COSHBUC P. I 208 cf. GR. BAN. Femeile fac malaie shi le dau de pomana. PAMFILE S. V. 20 cf. id. S. T. 146 id. D. 145. Cit pumnul un malai deacasa Duceam in traista amindoi ! V. ROM. februarie 1 954 220. Iar Gidea bogatu Se umfla cit patru. . . La mine acasa Nici malai pe masa. DESHLIU M. 51 cf. H V 340. O cojitza de malai Uscata de noua ai. POP. ap. GCR II 336. Cu mindrutza jucausha Minci malaiul tot cenusha. JARNIKBIRSEANU D. 421 cf. 173 183 260 462. Vrea sa coaca un cuptor de douazeci de pite shi vreo citeva malaie. RETEGANUL P. I 61. Fata mamei cea balaie Coace bine la malaie. SHi le da cu lopata Le scoate cu covata. SHEZ. XXIII 32 cf. X 47. Bate mitza cu vatraiul K de ce na scos malaiul. CIAUSHANU V. 111 cf. CHEST. VIII 22/4 15 16 ALR I 766 ALR II 3989399040014003 4004 4012 4015 4023 4024 A V 14. Nui nebun cine maninca SHapte malaie e nebun Cinei da. PASCULESCU L. P. 107. Cind tzii foame nu catzi k malaiul e in cuptor. ZANNE P. III 556. In Iocul pilei malai se spune despre cineva care a ajuns sarac. Cf. id. ib. IV 83. ♦ E x p r. SHia trait traiul SHia mincat malaiul se spune despre cineva sau ceva care a imbatrinit sa invechit sa uzat. Cf. ALECSANDRI P. I 207 CREANGA P. 319 DDRF ZANNE P. III 599. Zeama de malai se spune despre un lucru lipsit de valoare sau despre un om prost. Cf. ZANNE P. III 604. 4 Malai mare se spune despre un om mincacios (shi matahalos) sau bleg lipsit de vlaga. Lui Filimon i placea traiul bun; amicii sai il poreclise malai mare fiindca minca bine. GHICA S. 66. Mihai asha malai mare cum parea la tavalit odata pe feciorul lui Flondor de la lasat lat in mijlocul drumului. T. POPOVICI SE. 7. (Regional) Malai crapat se spune despre un om gras shi nesimtzit. Cf. CV 1 949 nr. 315. ♦ (Regional in constructzia) Dea tai malaiul sau dea malaiul (spart) = numele unui joc de copii. Se jucau dea „tai malaiu” cu mine shi cu ceilaltzi. CONV. LIT. XIV 137 cf. TDRG H II 120 RV 57 284 XVIII 105 147 ALR II 4348/141 4381/53 886. ♦ (Prin Ban.) Bulz de mamaliga sau de brinza. Cf. ALR I 1 812/87 1 814/35. 4. S. n. Turta formata prin presarea reziduurilor ramase dupa extragerea uleiului din semintzele plantelor oleaginoase. Malaiul de la oloieri hraneshte foarte bine vitele noastre. I. IONESCU C. 75/21. 300 kilograme de malaie (ce ramin dupa ce se stoarce oloiul). id. P. 38 cf. CIHAC II 184 TDRG.Pl.: (II 1 3 4) malaie shi malaiuri $(TDRG ALR I 1 845/798 940). Etimologia necunoscuta.