MALAI subst. 1. (Mold. Ban.) Mei A: Au fost shi timpurile proaste de nu sau facut piine ... Agiunsese miertza de malai in sus pe suptu munte la 4 lei. NECULCE. Cine se teme de vrabii sa nu samene malaiu. B 1774 58^r. Cine sa temi de pasari nu samana malaiu. B 1779 67^r. C: Millium. Malai. Kölös. LEX. MARS. 228. // B: Sau facut shi griu shi malai mult de era bilshug in toate. R. POPESCU. 2. (Mold.) Faina de mei. Sosind la adincul pustiei intra intro peshtera mincind piine dinaoara in saptamina sinca de malai si necernuta. DOSOFTEI VS. 3. (Ban.) Piine facuta din faina de mei. Mĕlaj. Milliaceus panis. AC 352. 4. (Mold.) Semanatura de mei. Datau o bruma mare deu stricat pinele malaiele. NECULCE. Forme gramaticale: pl. malaie (NECULCE). Etimologie necunoscuta. Cf. p a r i n g.