MAJÓR A adj. 1. (despre oameni) ajuns la majorat. 2. principal de mare importantza. ♦ caz de fortza ~a = situatzie eveniment neashteptat care impiedica pe cineva sa faca un anumit lucru. 3. (muz.) mod ~ sau gama ~a = mod sau gama din cinci tonuri shi doua semitonuri (intre treptele IIIIV shi VIIVIII). 4. (log.) termen ~ = predicatul concluziei unui silogism; premisa ~a = premisa care contzine termenul major. (< fr. majeur major lat. maior)