Definitzia cu ID-ul 1251451:
Dictzionare neclasificate
Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.
MAISTRU s. m. 1. Persoana care are (shi practica) o meserie meshter meseriash; muncitor calificat care (de obicei) conduce o sectzie productiva intro intreprindere sau intrun atelier. Au nu ar fi stat inprotiva gotzii k sa nu iese romanii agonisitorii locurilor shi maisturii carii tocma le era lipsa din tzeara? MAIOR IST. 31/1. Hei! asha maistor eshti tu! TZICHINDEAL F. 197/7. Lucratori slugi sint 12 osebit de maisteru (a. 1850). DOC. EC. 982. In Banat opincarii (argasitorii duvarii loderii) precum shi totzi ceilaltzi meseriashi in limbajul lor se numesc maistori. PAMFILE I. C. 43. Vazu alergind in goana pe. . . maistrul echipei care lucra in ziua aceea la sonda. SCINTEIA 1952 nr. 2361. Dupa ce maturai vreo doi ani te lua in primire un maistru. V. ROM. martie 1955 228. Brade brade... Ei te vor taia SHi teor rasturna Maisteri vor veni SHi te vor ciopli. MARIAN I. 108. A chemat un maister a scogit grinda casii sha bagat bani multz acolo. GRAIUL I 253. ◊ (Urmat de determinari care arata specialitatea meseria) Maistru minier. NOM. PROF. 69. Venea maistrul electrician. V. ROM. martie 1954 235 cf. FD I 168. Maistar lemnar. ALR II/I h 221. Maistar clopotari. ALR II 4269/141. Maistor cutzitari. ib. 6501/64 cf. 6484/36. ◊ Dea maistorii = numele unui joc de copii in care fiecare participant simuleaza prin gesturi caracteristice un meshteshug. Cf. ALR II 4353/64. ◊ E x p r. Maistor strica (shi drege de frica) sau stricamaistor = meshterul strica (shi drege de frica) v. m e sh t e r. Cf. I. CR. III 119 com. PASHCA. 2. (Uneori ironic) Persoana iscusita indeminatica abila priceputa. Care e maistor shi care shtie mai frumos pre noi sa ne amageasca tocma asha e. TZICHINDEAL F. 73/20. Sai recunoashtem maishtri in lingushiri in injurii shi in calomnii shi sa trecem. GHICA S. 172. Lasa k mis io maistor pentru ea. ALEXICI L. P. 248. Maistor de joc. ALR I 1471/51. ◊ (Adjectival) Baba o avut tri fete iar asha maistore de vrajit. ALEXICI L. P. 257. 3. Persoana inzestrata cu talent cunoshtintze shi experientza intrun anumit domeniu de activitate. O statua de un maistor batrin shi iscusit facuta. TZICHINDEAL F. 401/8 cf. 401/22. K se zbate k un sculptor fara bratze shi k geme K un maistru ceasurzeshte in momentele supreme Pina nu ajungen culmea dulcii muzice de sfere. EMINESCU O. I 160. Maistrul Ruben era un batrin de o antica frumusetze id. N. 52. 4. (Urmat de determinari care indica domeniul specialitatea) Persoana care invatza instruieshte pe cineva. V. m a e s t r u2 (2). Maistru (profesor de shah). NOM. PROF. 82. Maistru de biliard. ib. Pl.: maishtri shi (rar) maishtri. SHi: (regional) máister máistar máistare (ALR I 1824/341) máistir (ALR I 1825/554) máistor máistore (ALR I 1824/116) máistur s. m. Din germ. Meister. Pentru maistor maistur cf. scr. m a j s t o r bg. майстор.