MAIMUTZA s. f. 1. Animal tropical cvadruman cu conformatzia exterioara foarte asemanatoare cu a omului shi cu un spirit de imitatzie foarte dezvoltat. Maimutzile... sint acolo farde sama de multe. HERODOT (1645) 269. Viu il baga intrun sac shi intracel sac baga shi un dulau shi un cucosh shi o naparca shi o moima (maimutza MUNT.). PRAV. 91. Venea imparatului corabie de la Tarsis de aur shi de argint shi de dintzi de elifand shi de maimutze shi pietri cioplite shi necioplite. BIBLIA (1688) 252¹/5. Iara maimutza au sarit de au apucat farima de carne (cca 1705). GCR I 354/4 cf. POLIZU PONTBRIANT D. DDRF. Fiecare turc avind pe umeri sau pe cealma cite o pisica o maimutza sau un coroi. GHICA S. 323. Trimise la maimutza vestita vrajitoare... ALEXANDRESCU M. 328. Maimutza agatzata co laba de balustrada facea acrobatzii. BART E. 85 cf. 347. Stihia nu te crutza Can vremea cind lipsindui shi luntre shi lopetzi Omul era bolnava shi palida maimutza. ARGHEZI VERS. 48. Tremur aici k maimutza de azi de dimineatza din cushca stinghera shi trista. DEMETRIUS A. 352 cf. 176. Veni inaintea Ziditoriului shi maiemutza shi Facatoriul zisa catra dinsa: tu sa aibi numai chip k omul dara sa nu fii om. POP. ap. GCR II 358 cf. ALR SN III h 686. Omul k o maimutza ce vede la altul aceea shi el face. ZANNE P. II 376 cf. 79. La betzie omul este pisica maimutza shi la urma porc. id. ib. III 469. Frumusetze de maimutza se zice in bataie de joc unei femei urite. id. ib. II 568. ◊ Expr. (Regional) A fi in anii maimutzei = a fi batrin ajuns in mintea copiilor. ZANNE P. IX 655. 2. (Familiar) Epitet depreciativ pentru o persoana urita sau care obishnuieshte sa imite gesturile altora. Cf. COSTINESCU SHAINEANU D. U. PAMFILE J. II 152.3. (Argotic mai ales Ia pl.) Femeie de moravuri ushoare; prostituata. Cf. BUL. FIL. II 206 VIIVIII 255 GR. S. VII 118. 4. (Regional) Numele unui joc de copii in care jucatorii trebuie sa reproduca gesturile conducatorului lor. Cf. PAMFILE J. II 72. 5. (Regional) Momiie (pentru holde) (GhiladTimishoara). ALRM SN I h 33. Pl.: maimutze. SHi: (regional) maimútza (ALR SN M B 686) maiemútza (ib.) mamuítza (ib.) s. f. Probabil din mgr. μαïμοῦ tc. maymun.