MAIMUK s. f. 1. (Ban. Transilv.) Maimutza (1). Cf. ANON. CAR. Sint shi maiemuci in Africa cu mult mai mari decit omul in doaua picioare. TZICHINDEAL F. 58/5 cf. 11/19 BUDAIDELEANU LEX. LB DDRF BARCIANU ALR SN III h 686. ♦ Calificativ depreciativ pentru oameni. Nu cred ce spune Anton k el sa fi oprit motorul. Adevarat k el maimuca sta jos. DAVIDOGLU M. 22 cf. 23. 2. (Ban.) Persoana deghizata caraghios cu ocazia petrecerilor de Anul nou shi de lasatul secului (ARH. FOLK. III 151); mascarici la nunta (ALR II/I MN 81 2689/36). Tot in seara aceea flacaii sa fac maimus sambraca urit shi sa bagantra gloace. ARH. FOLK. III 41 cf. 43. 3. (Regional) Momiie (pentru holde). V. m a i m u tz a (5). (GlimbocaSeverin). ALRM SN I h 33 cf. ALR SN I h 46. 4. (Regional) Umflatura sub piele la vite. V. m o i m a. (AriesheniBeiush). ALR I 1658/93. Pl.: maimuci shi maimuce ALR SN III h 686. SHi: maimúk maiemúk mamúk (LB) meimúk (ANON. CAR.) memúk (ANON. CAR.) s. f. Cf. m o i m a.