MAIESTÁTE s. f. 1. Suveran monarh. Preainalta voie a chesarocraiescului maiestat (a. 1783). IORGA S. D. XIII 13. Un stat inalt shi nobil un port de maiestate O frunte mare scoasa ce cugeta departe. HELIADE O. I 230. [Petru Raresh] nu se injoseshte nu saruta miinile nu marturiseshte prin actele sale k ar fi dobindit coroana numai de la sacra maiestate polona. XENOPOL I. R. V 59. ♦ (Invechit) Autoritate putere suprema; suveranitate. Supt maiestatea. . . coroanei apostoliceshtei craimi a Ungariei. ECONOMIA 150/21. Fieshtecarea cojnitza [de albine] inchipuiashte o sotzietate omeneasca intru carea iaste crai maiestate shi insotzire. ib. 173/2. 2. (De obicei urmat de un adj. pos.) Termen de reverentza folosit pentru a vorbi cu (sau despre) un monarh. V. m a r i e¹ i n a l tz i m e. Despre aceasta ticaloasa stare maiestatei sale credincioasa inshtiintzare au facut. ST. INST. 8/3. Maiestatzile sale au fost la eczercitzie (mushtru). AR 9^l/27. Majestatea sa imparatul au demintat asta. GR. R. N. II 18/15. Toate acele preparative se faceau pentru celebrarea intrarii in orashul Kissingen a maiestatzii sale elenice. FILIMON O. II 182. Catra. . . preaputinciosul imparat. . . maiastatul lui celui imparatesc preamilostivul mieu stapin (a. 1885). CAT. MAN. I 443. Nu tziai iubit poporul majestate Sau nu lai intzeles shi e totuna. VLAHUTZA O. A. I 39. Majestatea sa augustul suzeran garanta viatza libertatea shi averea tuturor raialelor sale. CAMIL PETRESCU O. III 82. Auzitzi ce zice majestatea sa adauga rotunjind mieros pe „majestatea sa”. PREDA M. 127. Maiestata sa regele. ALR II 2855/812. Maiestata sa regina. LB. 2856/812. 3. Aspect grandios care trezeshte admiratzie; maretzie. Cf. m a i e s t o s (2). Cf. BUDAIDELEANU LEX. Majestatea naturei. GENILIE PRINCIP. V/27 cf. NEGRUZZI S. I 197 BART E. 123. ♦ Prestantza demnitate (a tzinutei a expresiei). Era barbatesc boieresc cu tarie plin de netemere shi de maiestate (marime). MAIOR T. 94/25. Regala majestate [a copilei] mai mult inca straluce Prin faptele acelea de umile deprinderi. HELIADE O. I 310. El intruneshten sine o tripla maiestate. ALECSANDRI P. III 215 cf. 135. Mai multa majestate shi frumusetze in descriptzii aduc aminte sa fi citit de mult. MACEDONSKI O. IV 60. Majestatea mersului shi imbracamintzii erau aproape caricaturizate. CAMIL PETRESCU O. III 68. ♦ Caracter solemn care impune respect. Revolutziunea grecilor din Elada shi din celelalte provincii ale Imperiului otoman... este plina de severitate shi de o lugubra maiestate. FILIMON O. I 279. Cit de mareatza eshti Sub palida duioasa shi sacra maiestate A mortzii. ALECSANDRI T. II 186. Pl : (1) maiestatzi. SHi: majestate (prin adaptare la sistemul fonetic popular) maiestate (regional) maiestáta s. f.; (invechit) maiestát maiastát subst. Din lat. maiestas atis fr. majeste. Maiestat maiastat < germ. Majestät.