MÁICA s. f. I. 1. (Invechit; astazi regional shi familiar uneori cu sens hipocoristic; adesea determinat de un adj. pos.) Mama (I 1). Elushi parasi maicasa de se duse in TZarigrad. MOXA 388/25 cf. 357/6. Ishi aleasara maicile lor shi mai luara cineshi cite o fimei dintru ale lor... iara pre celelalte pre toate le omorira. HERODOT (1645) 205. Maica (m u m a munt.) ceaia cesh va vinde fata pre bani. PRAV. 177 cf. 214. Fara tata fara maica shi fara rudenie. N. TEST. (1648) 295^r/28. Tatal le fusease ellin iara maica creshtina. DOSOFTEI V. S. octombrie 98^r/18. Tatamieu shi maicamea ma parasira (a. 1680). GCR I 248/8. Parintele maicei mariei tale. BIBLIA (1688) [prefatza] 7/34 cf. [prefatza] 7/22. Beserica Alba carea este zidita de maicasa de Doamna Anastasia. N. COSTIN LET. II 51/34. De un neam di pe maica cu SHerban voda. NECULCE L. 88 cf. AMIRAS LET. III 166/19. A grai de la maice shi de la mamce ne deprindem. CANTEMIR IST. 82. Maica tinarului duce o parte de zastre la coliba fetii. IST. AM. 90^r/16 cf. AETHIOPICA 24^v/24. Testamentul imparatesei Maria maicei printzesei au perit intre altele AR (1829) 180²/7. Totzi oamenii se impartashesc din durerile maicilor lor. MARCOVICI C. 21/7. Maica sa... i zicea: „Unde vrei sa mergi fiiul mieu?” DRAGHICI R. 5/15 cf. 26/17. Gindeam la maica mea. NEGRUZZI S. I 57 cf. 28 251. Glasul maicei mele. . . Veni sa ma dezmierde din cerul fara nori. ALECSANDRI P. I 128. Feciorul nu ieshi din hotarirea maicasa. CREANGA P. 4. Sa nu faca maicelor sale... necaz shi suparare. MARIAN NU. 13. Petre sa certat rau cu maicasa. REBREANU R. II 219. Obrazul maicasa parca era un portret neclintit. SADOVEANU B. 89 cf. 105. In pintecele maiciisi. TEODORESCU P. P. 250. K nam taica sa ma tzie Nici maica sa ma mingiie. JARNIKBIRSEANU D. 209. Spune bade maicata K cu sila nu teoi lua. id. ib. 272. Dziua buni cish luari Di la taici di la maici Di la fratz di la surori MAT. FOLK. 1463 cf. 1348 1349 1541. Oare ce shii spun maichii shi ma creada? ALR II 3248/316 cf. ALRM I/II h 215. Ii placea maichii hora shi lua barbat cimpoiash se spune cind cineva gaseshte chiar omul sau situatzia care i se potriveshte. Cf. ZANNE P. IV 378. ◊ (In formule exclamative de compatimire de mirare etc.) Ce tragea! vai de maica lor. DiONISIE C. 164. ◊ (In imprecatzii) Iau colea busuiocul shil vir in agheazma shil ard cu ea dei iese sufletul maica ploii lui! CALINESCU E. O. II 300. ◊ Maica dea doua oara v. o a r a. ◊ Expr. De cind maica ma facut = de cind sint pe lume; (in constructzii negative) niciodata (pina acum). De cind maica ma facutu Zile bune nam avutu. JARNÍKBIRSEANU D. 22 cf. ZANNE P. IV 477. ◊ (La vocativ k termen cu care se adreseaza cineva mamei sale) O maica mea caci plingi pentru mine shi suspini asha tare. CHEIA IN. 2^v/8. Nu sint vreadnic a ma insotzi spre nunta cu ceaia ce iaste roaba impreuna cu mine ? Pentru ce o maica? AETHIOPICA 33^v/24 O! maica inger dulce! O! maica mea iubita! ALECSANDRI P. I 194. Lasama maica sa zac. JARNIKBIRSEANU D. 96 cf. 173 193. Maico din copiii tai Totzi au casa Totzi au masa Numai eu trag la pedeapsa. id. ib. 180 cf. 197 447 MAT. FOLK. 1300 cf. 819. ◊ Fig. Au zamislit o fata care iaste maica tuturor noroadelor a Americii. IST. AM. 87^v/19. Maica Roma cea batrina Mia pus arma astan mina. SHi mia zis cu glasul sau: Fiul meu alesul meu! ALECSANDRI P. II 12. ♦ Maica domnului = a) (k nume propriu) mama lui Iisus Hristos Fecioara Maria. V. n a s c a t o a r e a. Ieraclie inchina cetatea Fecioareei shi Maiceei Domnului. MOXA 375/34. Batrina a ieshit clatinind din cap shi zicind: Maica Domnului sashi faca mila de fata mea! NEGRUZZI S. I 27. Formulele „Doamne Maica Domnului” shi „Dumnezeu shi Maica Domnului” sint stereotipe. PAMFILE S. T. 30 cf. RADULESCUCODIN I 111. Nu shtie canonu Maichii Domnului ALR II/I h 142. (Cu determinantul schimbat) Gradina Maicai Preacestii (a. 1700). GCR I 340/13. Dar cutare baba de ce nushi marita fetele Maica Precista? RADULESCUCODIN I. 112 cf. SHEZ. II 143. Curat luminat K Maica lu Dumnezeu Ce la lasat. MAT. FOLK. 1607. Maica Dumnezeului. ib. 1610. A ashternut Maica Preacurata Domnului nostru Isus Hristos piatra. PAMFILE B. 24. Numai Maica SfintaMaria La auzit. id. ib. 27; b) (Bucov.) numele unei stele „care se afla linga luna” (PAMFILE S. T. 30); luceafarul de dimineatza (id. ib. cf. id. CER. 155); c) (Entom.; rar) vacadomnului. Il mai mingiie insa pe greier iubirea shi laudele care o multzime de maicadomnului ginganiile cele roshii stropite cu negru io aratau. GIRLEANU L. 27. ♦ (Regional) Mama vitrega. ALRM I/II h 217. ♦ (Rar) Animal femela (in raport cu puii sai). Maica la pui cata hrana. CONACHI P. 295. Mielul blind suge la doo maice. NECULCE L. 134. 2. (La vocativ facind adesea grup cu alt vocativ sau la genitiv k determinant al unui apelativ in cazul vocativ) Termen de dezmierdare cu care femeia se adreseaza copiilor ei sau p. ext. (familiar) unei persoane mai tinere. Cf. m a m a. Catincutzo maica tu k una ce eshti mai micutza trebuie sa te supui. GORJAN H. IV 170/5. Unde va ducetzi maica? i intreaba o batrina. CAMIL PETRESCU O. III 180. Multzumesc maica sa traieshti. GALAN Z. R. 165. Radule voinicul maichii Taci maica nu tentrista Nutzi face inima rea. pop. ap. ODOBESCU S. II 431. Corbeo maica aici eshti? Corbeo maica mai traieshti? TEODORESCU P. P. 518. ◊ (Regional la genitiv cu elipsa apelativului in cazul vocativ) Sarutai mina [maistorului Vasi] maichii! POP. ap. TDRG. 3. (Regional de obicei determinat prin „batrina” „buna” „mare”) Bunica. Cf. LIUBAIANA M. 24 H XVIII 146 AHR. FOLK. III 134 ALRM I/II h 238. 4. (Invechit shi popular de obicei urmat de un nume propriu) Termen de politetze folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) in virsta care impune respect. Cf. m a m a. Jupinease care matroane le dzic adica maice. DOSOFTEI V. S. noiembrie 155/19. Maicamparateasa preai carunta pe la frunte K sa duca singurica grija trebilor marunte. EFTIMIU I. 21. Uite maica Ioana k al mare nu lasan pace pe cocoshi. REBREANU R. I 151 cf. ALRM I/II h 286. ◊ Compuse: maicacalea sau maicacalatoarea maicabatrina maicaboalelor = denumiri populare eufemistice ale ciumei. CANDREA F. 222 cf. 137. ♦ Titlu de respect dat de biserica martirelor creshtine. Prea cuvioasa maica noastra Theodora (a. 1698). GCR I 319/10. Aceasta prea cuvioasa maica noastra Anna. MINEIUL (1776) 180^r1/8. 5. Calugaritza. Cf. s o r a. Au rascolit deafirapar toate chiliile maicelor. CREANGA A. 74 cf. id. p. 110 115. De mica o crescuse maica Fevronia shi acu o avea la ascultare SAM. VI 63. Maica de gazda pashea in virful picioarelor. C. PETRESCU I. II 242. Drumul... pina la manastirile de maice... il faci cam in doua ceasuri. GALACTiON O. 204. Doua maici stau de vorba potolit intrun capat de cerdac. SADOVEANU O. IV 159. Maicile shi asistentza... ieshira din cimitir shi reintrara in curtea minastirii. CALINESCU S. 754 cf. ALR II/I MN 96. ◊ (Regional) Maica shi calugarul = numele unui joc care se joaca la priveghi. PAMFILE J. I 291. II. F i g. 1. Izvor cauza origine. Sirguintza este maica tuturor faptilor bune. DRAGHICI R. 141/7. Mindria... este maica ratacirilor din lume. CONACHI P. 264. 2. Ocrotitor aparator protector; indrumator. V. p a t r o n. Atatea cartzi facind leai dat maicii bisearicii a sa citi. BIBLIA (1688) [prefatza] 7/58. Dirjia shi semetzia... este maica shi sora lor... shi nu sar feri dar fi cu putintza insushi cu Dumnezeu sa se lupte. CANTEMIR ap. BALCESCU M. V. 656. Maica cea de obshte a tuturor sf[i]nta beseareca (a. 1765). GCR II 78/29. Pl.: maici shi (rar) maice. Gen. dat. shi: (invechit) maicei (invechit shi regional) maicai (regional) maichii maichei; voc.: maica shi maico.Din bg. майка scr. majka.