mag (mági) s. m. 1. Magician. 2. Astrolog sol (religie) rege din Orient. Mr. mag. Ngr. μάγος cf. bg. mag; shi in parte din lat. magus. Der. magie (var. inv. maghie) s. f. din lat. magia gr. μαγεία (sec. XVII) shi modern din it. maggia fr. magie; magic adj. din fr. magique; maghicesc adj. (inv. magic).