MAESTRU² A s. m. shi f. 1. Persoana care a adus contributzii (deosebit de) valoroase intrun anumit domeniu de activitate fiind adesea considerata drept indrumator model shef al unei shcoli creator al unui curent etc. V. dascal magistru. Cf. LB POLIZU PONTBRIANT D. Divinul cintaretz al Divinei Comedii calauzit de maestrul sau Virgil ajunge in cercul acela din infern unde erau muncite. . . sufletele pacatoase. ODOBESCU S. III 34. Undes shirurile clare din viatzami sa le spun? Ah! organeles sfarmate shi maestrul e nebun! EMiNESCU O. I 158. Pe complexa claviatura a unei imense orge un titan maestruorganist lucreaza fara un moment de repaos un preludiu haotic fara solutziune. CARAGIALE O. III 69. Am iubit cu pasiune pe maeshtrii romanului francez din veacul al XlXlea. Poate k meshteshugul de a scrie lam invatzat in parte de la ei. GALACTiON O. 19. E o veche revarsare de lumina din peisagiile marilor maeshtri olandezi. SADOVEANU O. IX 299. Fotografiile marilor maeshtri ai timpului... cu dedicatzii elogioase catre Ceaikovski. STANCU U.R.S.S. 89. ◊ (K epitet de obicei urmat de un nume propriu) Maretz plutiva printre veacuri Maestrul dulce Eminescu. VLAHUTZA P. 55. Se lasa o umbra violeta din care se deslusheshte abia capul aplecat cu barba galbuie shi subtzire shi cu creshtetul de fildesh. .. al maestrului Ruben. CAZIMIR GR. 118. Pai nu shtie toata lumea k eu sint omul maestrului Aristia? CAMIL PETRESCU O. II 113. Primul volum. . . e construit pe baza documentelor luate in buna masura din opera maestrului [Sadoveanu]. V. ROM. ianuarie 1958 181. ◊ Concertmaestru sau (invechit) maestru de concert = primviolonist intro orchestra. Cf. TIM. POPOVICI D. M. Maestru al sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru performantze deosebite ; persoana care poarta acest titlu. Pe pieptul a zeci shi zeci de sportivi straluceshte insigna de maestru al sportului. SCINTEIA 1952 nr. 2384. Maestru emerit al sportului = cel mai inalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performantze exceptzionale; persoana care poarta acest titlu. Maestru emerit al artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie in una dintre ramurile artei; persoana careia i sa acordat acest titlu. Printrun decret al Prezidiului Marii Adunari Natzionale a R.P.R. sa acordat.. . titlul de Maestru emerit al artei din R.P.R. SCINTEIA 1952 nr. 2305. ♦ (Familiar glumetz sau ironic) Termen folosit pentru a vorbi cu sau despre o persoana care activeaza in domeniul artelor literelor sau shtiintzei. ♦ Persoana foarte priceputa care are indeminare deosebita intrun anumit domeniu. La doisprezece ani era minunea satului un maestru in cusaturi tzaraneshti VLAHUTZA O. A. 510. 2. (De obicei urmat de determinari care indica domeniul specialitatea) Nume dat in vechea organizare a shcolilor profesorilor care predau discipline (considerate auxiliare) k muzica desenul etc.; meshter (I 2). Am aratat povestea lui Fram unei tovarashe de dascalie. .. maestra de desen. I. BOTEZ B. I 145. Maestru de dexteritatzi. NOM. PROF. 72 cf. 76. ♦ Persoana competenta calificata intrun anumit domeniu (de obicei muzica dans sport) care instruieshte pe cineva in acest domeniu. Intralta sala impresionant de mare doua profesoare tinere predau cursuri de balet. Fete shi baietzi executau in ritmul muzicii de pian figurile explicate de maestre. SAHIA U.R.S.S. 129. Pierdeau un ceas shi jumatate la un prinz complicat la care luau parte guvernanta maestrul de calarie o data un maestru de dans sau de muzica shi mai totdeauna invitatzi.CALINESCU S. 66. 3. Titlu ierarhic in anumite organizatzii militare politice religioase etc.; persoana care poarta acest titlu. Philibert de Noailles marele maestru al Iohanitzilor. XENOPOL I. R. III 82. Numi pe Ferdinand mare maestru (comandant suprem) al ordinelor sfintul Iacob Alcantara shi Calatrava. OTZETZEA R. 101. (Ironic) K societate secreta slujnicaria are maeshtrii ei lojile venditele prozelitzii shi chiar cinismul ei. FILIMON O. I 371. Maestru de ceremonie (sau ceremonii ) = persoana insarcinata sa dirijeze dupa protocol desfashurarea unei solemnitatzi. 4. Maistru (1). [Actziunea] directorilor de pensionate pentru pretzul pensiunii shcolarilor lor shi a altor maeshtri pentru pretzul uceniciei. HAMANGIU C. C. 483. Muncitorul care nu era fiu de patron shi nu dispunea de capital nu mai putea ajunge maestru. OTZETEA R. 311. ◊ (Urmat de determinari care arata specialitatea) Maestru berar. NOM. PROF. 48. Maestru de siropuri dulcetzuri shi marmelade. ib. 49 cf. 8 40 52. Pl.: maeshtri shi (rar) maeshtri (MAIORESCU D. I 540) stre. Din it. maestro.