MADULÁR (1) madulare shi madulari s. n. (2) madulari s. m. 1. Parte membru al corpului. O dureau toate madularile navea putere sa mishte un deget. SADOVEANU P. M. 243. Florea Cazacu porni sashi mai dezmortzeasca madularele. SANDUALDEA U. P. 139. SHidea pe un jiltz in balcon incalzindushi slabitele madulari la razele soarelui. NEGRUZZI S. I 293. 2. (Invechit) Membru al unei societatzi al unei organizatzii etc. Academia care admirase superioritatea shi intinderea talentelor printzului Cantemir in cursul invatzaturilor sale il alese curind de madular al sau. NEGRUZZI S. II 144. Am avut norocire a face cunoshtintza cu mai multzi invatzatzi insemnatzi madulari a Academiei. KOGALNICEANU S. 196.