MACIULÍE maciulii s. f. Capat bulbucat ingroshat shi rotunjit al unor obiecte. Sub umflatura rasar bube mici cit maciulia chibritului. STANCU D. 278. Vintura in aer maciulia de argint a bastonului in care soarele scapara citeva fulgere. I. BOTEZ SHC. 112. Un buzdugan cu maciulia numai de plumb gol. ISPIRESCU U. 123. ♦ Capsula. Unii sau prapadit de pojar altzii de fiertura de maciulii de mac. SADOVEANU M. C. 8.