Definitzia cu ID-ul 917327:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MACINÁ mácin vb. I. Tranz. 1. A preface grauntzele de cereale in faina cu ajutorul pietrelor sau al valtzurilor morii. La moara lui Ghitza Lungu pietrele macinau boabe. SADOVEANU M. C. 126. O macina griul mai bine SHinvirtete roata mereu! COSHBUC P. I 65. Atunci moara sa pornit Rotzile shi leanvirtit SHi pe loc a macinat Tot griul cel secerat. ANT. LIT. POP. I 622. (Absol.) Chirica treierase vinturase macinase. CREANGA P. 160. ◊ Fig. Cit macina moara doi saci macinam shi noi doua vorbe. SADOVEANU M. C. 29. ◊ Refl. pas. Fig. Cita vorba sa macinat aici k din ea sa iasa apa chioara shi fum shi vint. PAS Z. IV 253. (Expr.) Alta faina se macina acum la moara v. faina. ♦ (Cu privire la alte boabe) A preface in pulbere cu ajutorul rishnitzei sau al altor instrumente. Mashini de macinat cafea. C. PETRESCU I. I 8. ♦ A framinta. Zadarnic se opri intrun coltz shi cerca sa priveasca nepasator la lumea care macina glodul ulitzii. SADOVEANU O. VIII 155. 2. (Cu privire la alte lucruri decit cerealele) A preface in bucatzele sau in pulbere a farimitza. Rasturnatzi copaciin codri macinatzi dealuri shi stinci. ALECSANDRI P. III 237. ◊ Refl. Fig. Credintzele shi hotaririle se macina daca le cintareshti mult shi eu nu pot sa nu le cintaresc! REBREANU P. S. 142.