MACELARIRE s. f. Actziunea de a (s e) m a c e l a r i. Cf. POLIZU PONTBRIANT D. DDRF. 1. (Rar) Desfacere in bucatzi shi sortare a carnii de consum de catre macelar. Cf. COSTINESCU. Trebuia. . . apoi sa faca macelarirea in shasesprezece feluri de carnuri. SLAVICI O. II 126. 2. Ucidere (in masa) masacrare macel (invechit) macelarie (3). Acuma [sa vezi] macelarire ! Nici una din muierile ce cazura in miinile voinicilor nu mai scapa cu viatza. ISPIRESCU U. 53cf. 84. Insa fara indoiala un act k acesta macelarirea „robului imparatesc” din Iashi. . . ar fi spulberat tronul lui Brincoveanu insushi. IORGA L. I 315.Pl.: macelariri. V. macelari.