lustru¹ [At: (a. 1842) CAT. MAN. I 65 / V: (inv) ~ra sf / Pl: ~ri ~re (4) ~ri / E: lat lustrum fr lustre it lustro] 1 sn Stralucire naturala sau obtzinuta prin procedee artificiale a suprafetzei unui obiect Si: luciu (23) lustruiala (2). 2 sn Preparat chimic care se foloseshte la lustruirea suprafetzei obiectelor Si: lustruiala (3). 3 sn (Inv) Policandru cu mai multe bratze in care se puneau lumanari (1) shi care se folosea la luminatul bisericilor a teatrelor etc. 4 sm (Inv) Interval de timp de 5 ani. 5 sn Luciu imprimat fetzelor obiectelor de incaltzaminte printro prelucrare corespunzatoare Si: lustruiala (4). 6 sn (Fig; prt) Superficialitate. 7 sn (Fig; prt) Stralucire aparenta Si: lustruiala (5). 8 sn (Is) Saracie cu ~ Saracie mare. 9 sn Aspect lucios care il capata unele obiecte stofe etc. din cauza uzurii Si: lustruiala (6).