LÚCRU lucruri s. n. 1. (In sens larg in opozitzie cu fiintza) Orice obiect material. Noaptea dormim k lucrurile. SAHIA N. 114. Ochii k microscopul la lucruri ar da marime. CONACHI P. 268. ◊ (Rar inglobind shi fiintzele) Doua lucruri sint pretzioase in Muntzii Apuseni shi leau facut faima: oamenii shi aurul. BOGZA TZ. 9. ◊ Lucru rau (sau prost) se spune familiar unei persoane de care sintem nemultzumitzi sau care nu e buna de nimic. Lucrul rau nu piere cu una cu doua. CREANGA A. 16. Team lasat in friu tau SHi teai facut lucru rau. MARIAN S. 4. Fostai lele cind ai fost dar acum eshti lucru prost. ◊ Lucru in sine = realitate obiectiva existenta independent de conshtiintza noastra care dupa filozofia idealista deshi perceputa sub forma de reprezentare ar fi absolut incognoscibila. Kant admite insa existentza «lucrurilor in sine» declarind totushi «k ele nu pot fi cunoscute». LENIN O. XIV 92. ♦ (La pl.) Efecte obiecte (imbracaminte unelte de munca etc.) care apartzin unei persoane sau unei gospodarii shi care servesc pentru anumite scopuri. De patru zile na mai fost peacasa shi ie dor de tatasau de odaia de lucrurile ei. VLAHUTZA O. A. III 92. Se intorcea numai intrun calcii cind... asheza lucrurile de calatorie. ISPIRESCU L. 13. TZepoi grebla shi cite alte lucruri ce trebuiesc omului gospodari. CREANGA P. 38. II. (Azi mai ales la sg.) 1. Activitate (mai ales fizica) intreprinsa in vederea unui scop; ocupatzie care cere o oarecare sfortzare fizica sau intelectuala in scopul de a realiza ceva; munca treaba. Tot pe dinsa o punea la lucrurile cele mai grele. ISPIRESCU L. 28. Vitele sint mari shi mai mult cai decit boi intrebuintzeaza la toate lucrurile cimpului shi la transporturi. GOLESCU I. 158. SHi pe cimp ia dus SHi pe totzi ia pus La lucrul pamintului. ALECSANDRI P. P. 388. ◊ Lucru manual v. manual. ◊ Loc. adj. De lucru = a) in care se lucreaza. In zile de lucru caleavalea; se lua cu treaba shi uita de urit. CREANGA P. 140; b) cu care se lucreaza. Haine de lucru. Unelte de lucru; c) intrebuintzat la lucru. Metoda de lucru. ◊ Expr. Mina de lucru v. mina. A avea de lucru (regional a avea lucru) = a) a avea treaba a fi ocupat. Am lucru cu caii. RETEGANUL P. III 28. SHtiu k are sa aiba de lucru la noapte. CREANGA P. 301; b) (regional) a avea de furca (cu cineva). Vedeau cu cine are de lucru. RETEGANUL P. IV 17. Cu dinshii sa am eu de acuma de lucru? SBIERA P. 286. A nu avea de lucru = a) a nu avea a nu gasi ce (sau unde) sa munceshti a nu fi ocupat; b) a nu avea de facut altceva mai bun decit un lucru nepotrivit nelalocul lui. A pune (pe cineva) la lucru = a sili (pe cineva) sa munceasca. Chirica atunci... intro clipa aduna toata dracimea shio pune la lucru pe cimp. CREANGA P. 158. Ashi face de lucru (cu ceva) = ashi gasi o treaba lipsita de importantza. Simina ishi facea mereu de lucru prin shopron. SLAVICI N. I 38. Vazindul cu ceshi face el de lucru la intrebat. SHEZ. V 136. Ashi face de lucru (cu cineva) = a avea dea face cu cineva creindushi astfel incurcaturi. (Despre obiecte) A fi in lucru = a fi in curs de executare de confectzionare. Mobila e de mult in lucru. ◊ (Regional in formule de salut) Bun lucru bade la plug! JARNÍKBIRSEANU D. 270. ♦ (Fiz.) Lucru mecanic = marime egala cu produsul dintre valoarea unei fortze shi deplasarea in directzia ei a punctului caruia i se aplica fortza. 2. Ceea ce se efectueaza rezultatul muncii. Lucrul sporea vazind cu ochii. BUJOR S. 33. Una pe alta se indemnau la treaba shi lucrul ieshea girla din minile lor. CREANGA P. 7. Vaduvita sa muma il crescu cum putu din lucrul minilor ei. EMINESCU N. 40. 3. Actziune fapta. Nui lucru putzin ce facem noi. SAHIA N. 30. Aicen Iashi pe la dvoastra toate lucrurile se fac pe dos. ALECSANDRI T. I 149. ◊ Expr. Nu e lucru curat v. curat. ♦ (La pl.) Treburi. Deshi avea destui slujbashi foarte priceputzi shi strashnici tot voia sa cunoasca el singur cum merg lucrurile in imparatzia lui. CARAGIALE P. 124. III. (In sens larg) 1. Chestiune problema. Ma gindeam la atitea lucruri la care nam vreme sa ma gindesc in celelalte ceasuri zbuciumate ale vietzii. SADOVEANU E. 105. Am inceput a vorbi lucruri neinsemnate. C. PETRESCU S. 163. Ma intrebi atitea lucruri deodata incit nu shtiu la care satzi raspund mai intai. NEGRUZZI S. I 63. ◊ (Jur.) Lucru judecat v. judeca. 2. Situatzie fapt fenomen; (mai ales la pl.) intimplare eveniment. E grozav lucru a fi strain in orashele mari. VLAHUTZA N. 6. De unde shtii k nu sor schimba lucrurile in bine shi pentru dta! CREANGA P. 235. Poate k mariata ai auzit lucrurile precum nu sint. NEGRUZZI S. I 139. ◊ (Corespunzator lui «ceva») Lucru de mirare era acesta nu shaga! CREANGA P. 306. Ma intrebi un lucru care poate tzi lam spus de o mie de ori. NEGRUZZI S. I 118. Ce lucru poate sa fie Sa ma bage in robie? JARNÍKBIRSEANU D. 101. ◊ Expr. Lucru de nimic (sau rar nimica) = ceva fara insemnatate. Atita ris pentrun lucru de nimic... incepea sal indispuie. VLAHUTZA O. A. III 9. Cit ma rugai deshi era un lucru de nimica. DRAGHICI R. 115. (Cu accentul pe adjectiv) Lucru mare = a) ceva rar extraordinar realizare de valoare deosebita. Am jurat Sa nu las sa surpe nimeni lucrul mare ceam durat. DAVILA V. V. 116. A sint fericitzi aceia... care i imbata... Toaca bunelor silabe shi duioasancredintzare Cansemnatzi cu steman frunte ceau scris ei e lucru mare. VLAHUTZA P. 135. Ei vor aplauda desigur biografia subtzire Care soncerca sarate k nai fost vrun lucru mare. EMINESCU O. I 184; b) (adverbial; cu valoare intensiva) Sa necajit lucru mare; c) (determinind un adjectiv i da valoare de superlativ) Frumos lucru mare. Mare lucru = (de obicei cu valoare exclamativa sau ironica) ceva vrednic de mirare fapt extraordinar minunat. Intreabo cind a vazut intii pe Alexandru shi daca o shti mare lucru. SADOVEANU P. 104. Astai o treaba foarte grea shi mare lucru sa fie k so putem noi scoate la capat. CREANGA P. 157.