LUCRÁ lucrez vb. I. 1. Intranz. A face o munca (utila); a munci. Astazi nu mai e chip de lucrat in pamintul ud shi lipicios. C. PETRESCU R. DR. 62. El intro jumatate de an lucra k o calfa veche. ISPIRESCU L. 137. Iata ce am gindit eu noro k potzi lucra noptzile. CREANGA P. 5. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» exprimind obiectul muncii sau locul unde se executa munca) Lucreaza la un roman. ▭ Ia gicitzi de cin’ mii dor?... Deun flacau cam negricios Caremi lucra la ogor. JARNÍKBIRSEANU D. 32. ◊ Tranz. (Complementul este meseria practicata sau obiectul muncii) Cutreierind lumea invatzind shi pre bun shi pre rau cum sa prasheasca shi sa lucreze vitza. ISPIRESCU U. 103. El lucra ciubotarie. CONTEMPORANUL I 165. De grija tziam purtat Ogorul tzi lam lucrat. ALECSANDRI P. P. 295. ◊ Expr. A nu avea ce lucra = a nu avea altceva mai bun de facut decit... SHi baditza Vasile nare ce lucra? Hai shi noi mai baietzi sa dam ajutor la drum. CREANGA A. 8. 2. Intranz. A fi in mishcare in actziune a dezvolta o activitate. Seva primaverii nu lucra numai in arborii vechi shi in florile gradinilor ci shi in afund sub picioarele mele. SADOVEANU E. 82. Cauzele... exista shi lucreaza simultan. EMINESCU N. 33. Toata firea... lucreaza zi shi noapte sporind catra inmultzire. CONACHI P. 270. ◊ (Despre instrumentele de care se servesc oamenii in procesul muncii) Motoarele lucreaza intens. ◊ Fig. Portul o sa lucreze bine a fost un an bun agricol. BART E. 191. ◊ (Despre facultatzile omului) Jder incepu a ride. Dar indaratul risului care i steclea la lumina jarului cugetul sau lucra cu inviershunare. SADOVEANU F. J. 745. 3. Intranz. A actziona in chip eficace a avea efectul dorit asupra cuiva. Critica trebuie sa raspunda... prin ce mijloace aceasta creatziune artistica lucreaza asupra noastra. GHEREA ST. CR. I 40. Ishi facea leacurile shi se trata deshi acum nui mai lucra nici o medicina deprins fiind cu ele. NEGRUZZI S. I 208. 4. Tranz. A da unui material brut alta forma; a prelucra. A lucra fierul. ◊ Refl. pas. Aceasta buruiana putea sa se lucreze k inul. DRAGHICI R. 52. ♦ A fabrica a confectziona. Costumul lapon de sarbatoare lucrat din piei inflorite cu broderii emotzioneaza profund. STANCU U.R.S.S. 61. ♦ A coase a broda. (Absol.) Colo linga lampa intrun mic ietac Vezi o fata care pune atzan ac... O vezi printro alba perdea stravezie Cum mereu lucreaza. EMINESCU O. I 363. ♦ A cladi. Meshterii grabea... Dar orice lucra Noaptea se surpa. ALECSANDRI P. P. 187. ♦ A depune un efort permanent de imbunatatzire a perfectziona. Ashi lucra versurile. 5. Tranz. Fig. (Familiar) A pune ceva la cale impotriva cuiva; a urzi. Nime nu indraznea a grai impotriva lui cu cit mai virtos a lucra ceva. NEGRUZZI S. I 143. ♦ A unelti impotriva cuiva a sapa pe cineva. Parcami spune inima k ma lucrat Cinele Negru la divizie. CAMILAR N. I 162. Exista desigur in redactzie o canalie carel lucreaza. C. PETRESCU C. V. 134. SHi zi ma lucrashi? CARAGIALE O. I 140. ◊ Expr. A lucra pe cineva in foi de vitza = a unelti impotriva cuiva cu multa dibacie astfel k victima nici sa nu simta. Toata lumea ishi amintea cum il «lucrase in foi de vitza» pe Tudor Vladimirescu... in acele luni din 1821. CAMIL PETRESCU O. II 358. Prez. ind. shi: (Transilv. Bucov.) lúcru (COSHBUC P. II 183 JARNÍKBIRSEANU D. 117).