logica^[1] sf [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 161^V/12 / V: (inv) loghica / E: ngr λογική lat logica fr logique it logica ger Logik] 1 SHtiintza a demonstratziei al carei obiect este stabilirea conditziilor corectitudinii gandirii a formelor shi a legilor generale ale ratzionarii corecte. 2 (Pex) Obiect de invatzamant care face cunoscuta logica (1). 3 (Is) ~ generala Tip de logica (1) initziata de Aristotel care studiaza notziunea judecata ratzionamentul precum shi principiile gandirii. 4 (Is) ~ dialectica Conceptzie filozofica a logicii (1) de pe pozitziile materialismului dialectic care studiaza dialectica formelor logice raportul lor cu contzinutul. 5 (Is) ~ modala Ramura a logicii (1) care studiaza raporturile dintre necesitate posibilitate imposibilitate shi contingentza. 6 (Is) ~ matematica (sau simbolica) Ramura a logicii (1) care cerceteaza operatorii logici shi care are k obiect aplicarea metodelor matematice in domeniul logicii formale in electronica in cibernetica in lingvistica Si: logistica (2). 7 (Is) ~ polivalenta (sau probalista) Sistem logic formalizat in cadrul caruia expresiile comporta mai mult de doua valori de adevar. 8 (Is) ~ constructivista Curent in logica matematica bazat pe construirea inductiva a expresiilor logice. 9 (Is) ~ combinatorie Ramura a logicii matematice preocupata de calculul combinatoriu in care ashanumitzii combinatori apar shi in rol de functori. 10 (Is) ~ deontica Aplicare a logicii simbolice prin intermediul logicii modale moderne in teoria actziunii shi in teoria normelor. 11 (Pex) Tratat sau manual care se ocupa cu obiectul metoda shi dezvoltarea logicii (1). 12 Capacitate de a gandi Si: intzelegere patrundere sens (rar) logicitate (1). 13 Fel de a gandi Si: (rar) logicitate (2). 14 Ratzionament corect consecvent shi temeinic Si: (rar) logicitate (3). 15 Argumentatzie. 1617 (Pex) Ceea ce este conceput conform unor conceptzii (artistice) specifice proprii Si: (rar) logicitate (5). 18 (Prc) Cerintza fireasca Si: ratziune temei (rar) logicitate (6). 19 Coerentza interna organizare structura a formelor shi a tipurilor de existentza sau a formelor shi tipurilor de manifestare a evenimentelor sociale.