LINISHTÍRE s. f. (Astazi rar) Actziunea de a (se) linishti shi rezultatul ei; linishte. Frumoasa e cimpia cu dulceai linishtire. ALECSANDRI P. I 132. Dormea in linishtire Bosforul fara valuri Intrea Europii mindre sha Asiei verzi maluri. id. O. 75. In vreme ce stapinea o mare linishtire au inceput a se ivi nishte nourashi. DRAGHICI R. 9. ♦ Linishte sufleteasca tihna pace. Linishtirea sufletului sau... iau mijlocit indreptarea sanatatzii. DRAGHICI R. 139. Starea lui cerea linishtire. GORJAN H. I 4.