LIMPEZÍME (rar) limpezimi s. f. 1. Calitatea (mai ales a unui lichid) de a fi limpede; claritate. De pe o vale larga care porneshte spre apus adinc in inima muntzilor Lotru ishi aduce apele limpezi de o necrezuta limpezime. BOGZA C. O. 349. Frumoasai limpezime [a Rinului] in clipa turburata Se schimban largi troiene de spume argintzii. ALECSANDRI P. III 135. ◊ Fig. Versul era corect... de o limpezime de cristal. VLAHUTZA O. A. III 76. 2. Intinderea limpede a vazduhului; claritatea seninul cerului. Sunetele se inaltzau puternice catre limpezimea vazduhului. CAMILAR TEM. 223. In vremea asta intunericul crescuse shi stelele de argint rasarira in limpezimea cerului. DUNAREANU N. 20. Zinele se coborau Din limpezimile albastre shin apa clara se scaldau. MACEDONSKI O. I 64. 3. Precizie claritate. Ash fi putut eu oare sami aduc aminte cu atita limpezime de acest frumos profil de acum treizeci de ani? GALACTION O. I 61. El singur nushi putea explica aceasta limpezime a mintzii. EMINESCU N. 81.