LIMPEZÍ limpezesc vb. IV. 1. Refl. (Despre lichide) A se face limpede transparent a se curatza de impuritatzi (care se lasa la fund). Apa salta clocoteshte Nici k se mai limpezeshte. ALECSANDRI P. II 36. ◊ Intranz. (Rar) Muntzi senaltza vai coboara riuri limpezesc sub soare. EMINESCU O. IV 123. ♦ Tranz. A face k un lichid sa devina limpede. 2. Refl. (Despre cer timp atmosfera etc.) A se insenina. Deasupra sa limpezit cerul. STANCU D. 235. Sa mai limpezit de ceatza. COSHBUC P. I 242. ◊ Expr. A se limpezi la minte = a se calma a se linishti. Deabia se limpezise la minte dupa o suferintza cumplita. MIRONESCU S. A. 125. ♦ (Despre ochi) A deveni clar curat limpede. Ochii i se limpezisera de betzie. DUMITRIU N. 141. ♦ (Despre lucruri care se afla la mare distantza) A se arata mai clar mai distinct. Cele dealuri... se limpezesc Unind a lor verdeatza albastrului ceresc. ALECSANDRI P. III 143. 3. Tranz. A clati cu apa limpede ceea ce fusese spalat cu sapun leshie etc.; a spala (ushor superficial). A limpezi rufele. ▭ Fatza albashi limpezea. TEODORESCU P. P. 450. Apa sa ma limpezeasca. SHEZ. II 213. 4. Refl. (Despre glas) A se face clar deslushit limpede. Acele mii de glasuri senaltza cu rasunet potolit in taria noptzii se limpezesc in aerul ei racoros. ODOBESCU S. III 19. 5. Tranz. A clarifica a deslushi a lamuri. Incepe sa limpezeasca in negura drumul ce ia ramas de facut. POPA V. 65. Cutare parte a articolului ar trebui marita cutare limpezita. GHEREA ST. CR. III 43. ◊ Refl. Un moment Mihai ramase in mijlocul camerei uitinduse la cei de fatza: intro clipa i se limpezira lucrurile. D. ZAMFIRESCU R. 11. Se gindea k sar putea face bine shi calea i sar limpezi. VLAHUTZA O. A. I 103. Erau ginduri carel framintau... shi parca simtzea k i se limpezesc shi mai bine spunindule. id. O. A. 264.