LESHINÁT A leshinatzi te adj. (Despre fiintze) 1. Cazut in leshin in nesimtzire de spaima de durere etc.) Dumitru Lie shi Ispas coboritzi shi ei la porunca ridicara pe bratze copila leshinata. SADOVEANU O. VII 41. Santimplat o nenorocire ishi zise dinsa pe jumatate leshinata. SLAVICI O. I 322. Intrun suflet alerga lupul shi o dete [pe zina Craiasa] leshinata in bratzele lui FatFrumos. ISPIRESCU L. 78. 2. Slabit peste masura cuprins de sfirsheala lipsit de vlaga extenuat moleshit (din cauza foamei a setei a oboselii caldurii etc.). Luca moshneagu... mina cum shtie el; caci mirtzoagele lui de cai erau vlaguitzi din caleafara shi slabi shi ogirjitzi k nishte mitzi de cei leshinatzi. CREANGA A. 123. Mie mi sarata Cam deo vita nalta Naltancornorata K ieshit din balta Mai mult leshinata. TEODORESCU P. P. 259. ◊ Fig. (Despre glas) Mama ia raspuns cu glasul leshinat. CARAGIALE O. III 30.