lépra f. pl. e (ngr. shi vgr. [de unde shi lat.] lépra d. vgr. leprós solzos). O grozava boala de pele. Fig. Lucru hidos: lepra vitziuluĭ. Persoana antipatica: cineĭ lepra asta? V. pricaza. Lepra e molipsitoare shi e cauzata de un bacil specific numit al luĭ Hansen care seamana cu al ofticiĭ shi care face k pelea sa se acopere cu pústule shi solzĭ. In vechime ĭa bintuĭa cu furie in basinu Mediteraneĭ pe unde shi azĭ e in stare endemica. Dar adevaratele eĭ focare is in Indochina China Japonia Antile Brazilia shi Noua Caledonie. Din Orient in Eŭropa a fost adusa de armata romana. In Romania se afla vreo 300 de leproshĭ dintre care ceĭ maĭ multzĭ in judetzu Tulcea ĭar uniĭ instalatzĭ in leprozeria de la Rachitoasa (Tecucĭ). Lepra dureaza anĭ intregĭ shi e uneorĭ incurabila. Un bolnav in Romania a suferit 69 de anĭ de ĭa. Mult timp leproshiĭ aŭ fost un obĭect de oroare shi dezgust. O lege a luĭ Moĭse iĭ separa de restu poporuluĭ. Dupa cruciate pustiirile eĭ ajunsese spaĭmintatoare. Atuncĭ s’aŭ fundat spitale pentru leproshĭ shi numaĭ in Eŭropa ele eraŭ 20000 in seculu XIII (V. lazaret lazarone). Indata ce se semnala un caz de lepra bolnavu era dus la biserica i se cinta rugacĭunea mortzilor shi pe urmal duceaŭ la spital saŭ la ingraditura rezervata lor. Fiecare lepros era obligat in apusu Eŭropeĭ sa poarte o ciriitoare speciala k saĭ inshtiintzeze pe trecatorĭ sa se fereasca de el. Xavier de Maistre in Leprosu din cetatea Aosteĭ a descris admirabil trista conditziune a acestor nenorocitzĭ.