LEGITIMÁ legitimez vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la persoane) A stabili identitatea cuiva pe baza unui document legal. (Refl.) In fatza autoritatzilor cetatzenii se legitimeaza cu buletinul de identitate. 2. (In legislatzia anterioara celei socialiste) A recunoashte unui copil natural drepturile de copil legitim. 3. Fig. A justifica a indreptatzi.