LEGÍTIM ~a (~i ~e) 1) Care este stabilit prin lege; fondat pe lege. Drept ~. Revendicare ~a. ◊ ~a aparare act de violentza folosit in scop de aparare shi justificat de lege comis impotriva unei persoane care savarsheshte un atac ilegal. 2) (despre casatorie) Care este consfintzit prin lege; incheiat respectanduse prescriptziile legale. 3) (despre sotzi) Care este casatorit legal. 4) (despre copii) Care este nascut din parintzi casatoritzi legal sau este recunoscut de tata. 5) Care este considerat k fiind just; indreptatzit; justificat; motivat. /<fr. légitime lat. legitimus