lastar¹ sm [At: (a. 1802) DOC. EC. 72 / V: (irg) lastariu^[1] (reg) ~a sf (irg) ~e ~iu / Pl: ~i (pop sn) ~e (reg sn) ~(i)uri / E: ngr βλαστάρι bg ластар] 1 Ramura tanara care se dezvolta din radacina sau din tulpina unei plante lemnoase. 2 (Prc) Ramura tanara de vitza de vie. 3 (Reg) Altoi. 4 (Reg) Mugur. 5 (Mpl) Teren acoperit cu arbori tineri shi tufe crescutzi in urma taierii unei paduri Si: lastarish (2). 6 (Reg; shis ~ sterp) Lastar¹ (1) care apare pe langa tulpina principala shi care nu rodeshte. 7 (Olt; pex) Radacina care apare pe butucul de vie aproape de suprafatza pamantului shi care de obicei se extirpa. 8 (Fig) Descendent. 9 (Reg) Ramura a coarnelor de cerb. 10 (Reg; sst) Pitulice (Troglodytes troglodytes).