LASÁ las vb. I. 1. Tranz. A da drumul unui lucru tzinut strins; a libera a slobozi. Turcul... descaleca de pe cal shi lasa friul in miinile ciobanului. GALACTION O. I 287. Cind auzi Pandora tzipetul lui Epimeteu o data lasa capacul tronishorului. ISPIRESCU U. 100. SHtii povestea... cu ursul din padure... Lash aduce... dar nu ma lasa din labe dihania! ALECSANDRI T. I 244. ◊ Expr. A lasa (cuiva) singe = a face printro incizie sa curga o cantitate de singe (pentru a obtzine o descongestionare). Dragomir Orzun... era doftor in felul lui shi se pricepea de minune sa lase singe. GALACTION O. I 167. Ai lasa (cuiva) gura apa (dupa ceva) v. apa. A lasa (un ostash) la vatra v. vatra. Lasama sa te las se spune despre un om lipsit de energie shi de initziativa nepasator neglijent comod. E foarte simpatic un suflet minunat numai cai cam lasama sa te las. REBREANU R. I 21. ♦ A da drumul sa cada a lepada. Deaca codru frunzashi lasa Totzi voinicii trag peacasa. JARNÍKBIRSEANU D. 289. ♦ A depune undeva a face sa ramina undeva. A lasat actele la minister. 2. Tranz. A da voie a ingadui a permite. Storul nu lasa sa patrunda lumina. ▭ Las’sa ma uit in ochitzi ucizator de dulci. EMINESCU O. I 97. Ash vrea sa zbor shi rana din pulpa nu ma lasa. ALECSANDRI P. III 445. O usha laturalnica deschizinduse lasa sa intre doamna Ruxandra. NEGRUZZI S. I 143. ◊ Expr. (Mai ales in constructzii negative) A (nu) lasa pe cineva inima sa (nu)... v. inima. ♦ (Complementul indica un interval de timp) A ashtepta (timpul necesar) inainte de a lua o hotarire de a incepe sau a relua o activitate etc. Sa lasam citeva zile inca... sa ne mai sfatuim... CARAGIALE O. III 90. 3. Tranz. A permite k cineva sau ceva sa ramina intro anume stare sau situatzie; a ingadui k o anumita stare sau actziune sa continue. Lasatzimi copilaria curata shi aducerile aminte neturburate. ARGHEZI P. T. 146. Ma intorc shi las lucrurile cum au fost. CAMIL PETRESCU U. N. 304. Lasatzi clopotul sa plinga cua lui voce de arama. EMINESCU O. IV. 45. Boierii citzi iau mai lasat vii numai frica mortzii i mai tzine. NEGRUZZI S. I 138. ◊ Expr. A lasa (pe cineva) cu zile = a crutza viatza cuiva a nu omori. Sau rugat foarte sal lase cu sile. SBIERA P. 11. A lasa (pe cineva) in pace (sau incolo) = a da (cuiva) pace a nu supara. Lasatzima datzimi pace... SADOVEANU O. I 435. Ia lasamancolo matusha nu ma supara! CREANGA P. 189. A lasa (pe cineva) in boii lui = a da voie cuiva sa faca ce vrea; a nu se amesteca in treburile cuiva. Vrei sa fii prieten cu mine? Lasaman boii mei. VLAHUTZA O. A. 469. (Despre intimplari evenimente) A lasa (pe cineva) rece = a nu deshtepta interes a fi indiferent pentru cineva. Prietenia noastra din shcoala planurile care ni le faceam iubirea shi admiratzia care io purtam toate il lasau rece pareau acum straine de sufletul lui. VLAHUTZA O. A. 469. ♦ A permite sau a contribui k ceva sa fie intrun anumit fel sa capete o anumita dezvoltare. Dupa ceshi lasa parul sau de aur pe spate incepu a alerga prin gradina. ISPIRESCU L. 151. ◊ Expr. Ashi lasa barba (sau mustatzi favoritzi etc.) = a nushi rade barba sau mustatzile etc. pentru a le ingadui sa creasca mari. Ishi lasa favoritzi mari shi barbeta. NEGRUZZI S. I 71. ♦ Refl. Ashi ingadui o anumita tzinuta sau atitudine ashi permite ceva. Apoi se lasa la jiletca shi ieshea cu scaunul k sa citeasca Universul intre leandri. BASSARABESCU S. N. 106. 4. Tranz. A parasi pe cineva sau ceva a se departa de cineva sau de ceva. Nu prea era vorbaretz dar shtia sa spuie destul de bine despre cele ce lasase shi cele ce vazuse. SADOVEANU B. 58. Adio pashuni SHi poieni in apus! Pastorul va lasa SHi vara sa dus! IOSIF T. 61. Porni lasindule suspinind shi cu lacramile in ochi. ISPIRESCU L. 9. Lasatzi armele... SHi vin linga mine K tzio fi mai bine. TEODORESCU P. P. 446. ◊ Expr. A lasa (pe cineva sau ceva) (refl. a se lasa) in (sau pe) seama (sau voia grija prada) cuiva = a (se) da in seama in grija sau prada cuiva. Sa las eu boii prada vulturilor. RETEGANUL P. I 2. Vom lasa frigarile alea pe seama imparatului. ISPIRESCU L. 324. Lasate in sama lor. CREANGA P. 267. A lasa (pe cineva sau ceva) in voie = a lasa (pe cineva sau ceva) sa se mishte sau sa lucreze liber nestingherit slobod. SHi lasind in voie carul Ingropasen palme fruntea SHi cinta trecind pe puntea Roshului apus. COSHBUC P. 83. Lasa (refl. lasate) pe mine (sau pe noi) = bizuiete pe mine (sau pe noi) ai incredere in mine (sau in noi). SHtiu cine vrei sa zici... Lasate pe mine! BOLINTINEANU O. 390. Cucoana soacra... las’ pa noi. ALECSANDRI T. I 144. A lasa (pe cineva) cu buzele umflate (rar cu buza umflata) = a inshela pe cineva in ashteptarile lui a nushi tzine o promisiune a lasa pe cineva suparat nemultzumit. V. buza. Ziua se duce shi altele vin fara urma se strecor shi ne lasa cu buza umflata. ALECSANDRI T. 739. A lasa (pe cineva) lat v. lat. ◊ (Urmat de determinari la dativ aratind in seama cui ramine lucrul parasit) Cei vii se pregateau sa lase singuratatzii shi tacerii pe cei cazutzi. SADOVEANU O. VII 15. ♦ Fig. A nu mai ajuta a nu mai servi pe cineva. (Subiectul este o facultate fizica sau intelectuala) Urechile il cam lasa. DELAVRANCEA la TDRG. In minuta cind voiam a ma duce puterile mau lasat. NEGRUZZI S. I 52. (Subiectul este un obiect de folosintza care se uzeaza se consuma se termina) Nu ajunsese sashi incheie ziua de lucru numai cu motorina cu care ishi incarcase rezervorul. Motorul il lasase tocmai acum. MIHALE O. 93. ♦ (Determinat prin «in urma») A trece inaintea unei persoane sau a unui lucru; a depashi a intrece. Umbla repede shi in curind lasa in urma drumetzii ce veneau dinspre gara. DUMITRIU N. 13. Trecura dealuri trecura muntzi shi vai lasara in urma paduri dese shi verzi. ISPIRESCU L. 22. Nici pomeneala nu era k sa se apropie cineva de aceasta iapa caci pe totzi i lasa in urma. id. ib. 80. ◊ Refl. (In expr. de obicei in constructzii negative) A se lasa (mai) pe (sau pre) jos = a ingadui sa fie intrecut de cineva ashi recunoashte slabiciunea. Scoasera shi muierile securile lor cele cu doua ascutzishuri shi nu se lasau mai prejos decit barbatzii. ISPIRESCU U. 52. ♦ A renuntza la o indeletnicire la o activitate; a intrerupe. Ceai fi vrut? Sashi lase omul treburile shi sa ghiceasca cam venit noi? BARANGA I. 152. Sa lase lucrul mai devreme shi sa vina la club. PAS Z. IV 66. ◊ Expr. A o lasa mai domol v. domol. A lasa (ceva) balta = a intrerupe brusc shi complet o activitate inceputa a nu se mai interesa de ceva a nu se mai ocupa cu ceva. Ai fi in stare sa lashi totul balta sa trinteshti usha shi sa pleci. BARANGA I. 185. A lasa naibei (sau la naiba focului) = a nu se mai gindi la... a nu mai fi preocupat de... Lasa focului basmul. La noapte... Va fi numa bine: noapte vijelie basm. DELAVRANCEA A. 2. Te las naibei saracie SHi ma duc la vitejie! JARNÍKBIRSEANU D. 285. ♦ Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») A se dezbara de un obicei de un narav de o indeletnicire; a renuntza la o intreprindere proiectata. Sa lasat de fumat. ▭ Il rugau sa se lase de a face calatoria. ISPIRESCU L. 4. Nau mai spus shi altzii lumii dea ei rele sa se lase. EMINESCU O. IV 111. ◊ Expr. A se lasa pagubash = a renuntza la ceva. Sau facut sondaje pe albia Siretului apoi lumea sa lasat pagubasha. POPA V. 240. 5. Tranz. A provoca a produce; a face sa ramina sa se mentzina sa persiste in urma cuiva. Milescu intra vesel in odaia lui: uitase reaua impresie ce io lasase vorbele colonelului. D. ZAMFIRESCU R. 211. Dar cintecul se curma in noaptea cea adinca K zgomotul ce lasa un calator trecind. BOLINTINEANU O. 7. Caii scutura prin aer sunatoarele lor salbe Rapind sania ushoara care lasa urme albe. ALECSANDRI P. A. 114. Fundul caldarii lasa scintei. SHEZ. III 46. ♦ (Uneori determinat prin «de moshtenire» sau «k moshtenire») A transmite prin moshtenire. Il iau de suflet i las lui ce am. SADOVEANU O. VII 270. De moshtenire nam satzi las decit un friu de cal. ISPIRESCU L. 147. Ieshi numai oleaca sa te vad incaltea vrednic eshti de comoara ce tzio las shi apoi sa mor cu placere. CREANGA P. 226. ◊ Fig. Caci te iubeam cu ochi pagini SHi plini de suferintzi Ce mii lasara din batrini Parintzii din parintzi. EMINESCU O. I 192. ◊ (Cu complement dublu) Al tau nume moshtenire... il lashi. ALEXANDRESCU M. 15. ◊ Expr. A lasa cu limba de moarte (sau cu juramint) = a hotari a dispune inainte de moarte. O sa las cu juramint Cine mo bagan pamint Sami faca sicriu de nuc. SHEZ. IV 138. ♦ (In credintzele mistice subiectul fiind divinitatea) A rindui a statornici. Nu e zi lasata de bunul dumnezeu In care sa nutzi deie dovezi de placul sau. ALECSANDRI T. II 96. 6. Refl. A nu se opune cuiva sau la ceva a sta a fi la discretzia...; a permite. Apoi nici sa fim batjocoritzi asha nu neom lasa! REBREANU R. I 195. Mai nu vrei shi mai te lashi. EMINESCU O. I 210. Roshul ma cunoshtea Sal incalec se lasa. TEODORESCU P. P. 535. ◊ Expr. A nu se lasa (cu una cu doua o data cu capul sau nici mort) = a se impotrivi a nu se da batut. Nu se lasa cu una cu doua shi lupta reincepea. CAMIL PETRESCU U. N. 46. Mult a staruit zicea k nu se lasa nici moarta... shi uite k tea adus. STANOIU C. I 59. Nu se lasa cu una cu doua. ISPIRESCU L. 84. HarapAlb... alearga in dreapta shi in stinga shi nu se lasa pina ce gaseshte. CREANGA P. 238. ♦ (La imperativ mai ales in constructzii negative) A ceda a se da batut. Di! caii mei Nu va lasatzi Zburatzi k zmei Inaripatzi. BENIUC V. 15. Tu codrule nu te lasa SHi luptate bine! COSHBUC P. I 237. Lasate... nu merge mai departe. RETEGANUL P. I 73. Calusheri de pe Tirnava... Datzi mai datzi Nu va lasatzi! JARNÍKBIRSEANU D. 416. ♦ (Urmat de determinari abstracte la dativ) A se darui cu totul a cadea prada. Erau destul de obositzi asha k se lasara odihnei. VORNIC P. 147. Ei ingraditzi de lege placerilor se lasa. EMINESCU O. I 59. 7. Tranz. A nesocoti a omite a elimina. Din rugaciunile mele am lasato vreodata pre ea? EMINESCU N. 58. ◊ Expr. A lasa la o parte = a trece cu vederea a nu tzine seama de... Dar sa lasam la o parte aceste glume... caci in adevar nu pot a le lua altfel. BOLINTINEANU O. 428. ♦ (La imperativ urmat de «k» introduce o propozitzie care cuprinde o concesie o ingaduintza sau o amenintzare) Ashteapta sa vezi. Lasa ishi zise el... k cine ride mai la urma ride mai cu folos. ISPIRESCU L. 36. Lasa mai femeie k deom trai vom fi noi harnici sa mai facem copii. CREANGA P. 177. Ei las’... k teoi invatza eu! ALECSANDRI T. I 57. Las’ k teoi juca eu! NEGRUZZI S. I 10. ◊ Expr. Lasa k... = in afara de faptul k... facind abstractzie de... Las’ k era de la Piatra de locul ei dar era shi imbojorata Malca... din pricina plinsului k se despartzeshte de socri. CREANGA P. 114. Avea un nas... las’ k era grozav de mare dar apoi era cirligat. NEGRUZZI S. I 5. Las’ daca = a) desigur k nu. [Voi] vorbi eu shi cu dinshii shi las’ daca va fi ceva! CREANGA P. 13; b) (in legatura cu o negatzie) nu mai incape indoiala k... Las’ daca nu ia da odihna pe nas! CREANGA P. 301. Lasa asta (sau astea) = nu mai insista treci la altele. Lasa astea acum. O data daca team ales tu eshti a mea. ISPIRESCU L. 37. 8. Refl. (Adesea determinat prin «jos» sau «in jos») A merge la vale a cobori o panta ashi da drumul (din inaltzime). Incepusera tabere de cara sa se lase in jos cu poloboace goale dupa vin nou. SADOVEANU Z. C. 5. Flacaii din jurul ograzii se lasa repede in vale k sa iasa inaintea nuntashilor. BUJOR S. 96. Calul o data zboara cu dinsul pina la nouri shi apoi se lasa in jos k o sageata. CREANGA P. 196. ♦ A se asheza pe ceva venind din zbor. O cioara cu pui de gaina in gura Se lasa peo creanga uscata. BENIUC V. 100. Un stol de grauri se lasa piezish in apropiere. GIRLEANU L. 38. Ajunse la un munte mare... Aci vazuse el k se lasase porumbeii. ISPIRESCU L. 216. ♦ Fig. (Despre intuneric ger caldura etc.) A incepe a se asheza a veni. Dar deabia se lasa intunerecul shi precautzi se pregatesc sa paraseasca padurea. BOGZA C. O. 246. Sa lasat peste pamint intiia caldura. SAHIA N. 63. Ancoreaza marinare! Iata: noaptea sa lasat. MACEDONSKI O. I 161. Se lasa gerul pe pamint. BELDICEANU P. 74. ◊ Expr. A se lasa secul = a incepe zilele de post a fi in ziua de lasatasecului (v. lasat). La crishma lui mosh Precu Eatita zvon shi veselie De parca azi se lasa secu. TOPIRCEANU M. 72. 9. Tranz. A da jos a cobori a apleca. Lasa in jos gulerul blanii sa poata vorbi mai liber. C. PETRESCU C. V. 157. Mai rumpen palme citeun spic SHi rasfatzat apoi ishi lasa Pe spate capul shi nui pasa De fete shi de cimp nimic. COSHBUC P. I 87. FatFrumos il asculta shi lasa arcul in jos. ISPIRESCU L. 75. ◊ Expr. A lasa buza v. buza. ◊ Refl. Cind spectacolul a luat sfirshit cortina... sa lasat shi sa ridicat de peste 20 de ori. STANCU U.R.S.S. 75. Cumpenele fintinilor se lasau shi se ridicau necontenit scirtziind. SADOVEANU O. VII 237. Soarele in urma se lasa incet copacii parca se lungeau. VLAHUTZA O. A. III 70. ♦ (Cu privire la voce ton etc.) A face sa fie mai jos mai grav; a cobori. Peruianu vorbea sententzios lasind tonul dupa fiecare propozitziune. VLAHUTZA O. A. III 85. ♦ Intranz. A reduce din pretz a se multzumi cu un pretz mai mic a vinde mai ieftin. In sfirshit dur la deal dur la vale unul mai da altul mai lasa shi Prepeleac marita capra! CREANGA P. 43. (Urmat de o determinare care precizeaza pretzul) Ai sa lashi cu noua lei Mosh Nichifor. CREANGA O. A. 117. ◊ Tranz. Cit lashi orzu? ALECSANDRI T. 1540. ♦ A cobori ashezind undeva punind pe ceva. SHia ei mina prea frumoasa Fina dulce ea shio lasa Peal lui creshtet adorat. EMINESCU L. P. 146. 10. Refl. (Despre terenuri constructzii materiale etc.) A se apleca (sub o povara) ashi cobori nivelul a se denivela a se indoi. SHtrashina se lasase de tot intro parte k o palarie de nebun cerind ajutor cerind aer. BASSARABESCU V. 51. ♦ (Despre persoane) A se apleca a se asheza a se culca. A intrat Gheorghitza shi sa lasat intrun cot peo laicioara. SADOVEANU B. 73. Se lasa oleaca jos pe iarba shi adormi dus. CREANGA P. 158. Pe jetz tacut se lasa cu dreapta pe a lui spada. EMINESCU O. I 94. (Cu pronuntzare regionala) Batrinul Socoleanu doborit sub grindina laudelor... se lasase pe un scaun. NEGRUZZI S. I 6. ◊ Expr. A se lasa pe tinjala v. tinjala. A se lasa greu = a) a apasa cu toata greutatea corpului. Ea se lasase dulce shi greu pe al lui bratz. EMINESCU O. I 97; b) fig. a nu accepta (ceva) fara a face rezerve a nu admite de indata. Cristea daduse de shtire la primarie sai vie la legat snopii shi la treier datornicii. Oamenii se lasau greu shi se uitau pe subt caciula. SADOVEANU M. C. 188. Vezi k aranjasem altceva... crezu de cuviintza sa se lase greu Ion Ozun. C. PETRESCU C. V. 158. Prez. ind. shi: (regional) las leshi; prez. conj. pers. 3 shi: sa lese (NEGRUZZI S. I 173).