LASÁ las vb. I. 1. Tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiintze tzinute strans. ◊ Expr. A lasa (cuiva) sange = a face sa curga din corpul cuiva printro incizie o cantitate de sange. Lasama sa te las se spune despre un om indiferent lipsit de energie neglijent comod. ♦ Spec. A da drumul sa cada; a lepada. ♦ A pune a depune ceva undeva. 2. Tranz. A permite a ingadui a admite a nu opri; spec. a accepta k cineva sau ceva sa ramana intro anumita stare intro anumita situatzie a nu interveni pentru a modifica a schimba sau a intrerupe ceva. ◊ Expr. A lasa (pe cineva) cu zile sau ai lasa (cuiva) zilele = a crutza viatza cuiva. A lasa (pe cineva) in pace (sau incolo) = a nu deranja pe cineva a nul supara al lasa sa faca ce vrea; a se dezinteresa de cineva. A lasa (pe cineva) in boii (sau in banii in apele) lui = a nu se amesteca in treburile cuiva a lasa pe cineva in situatzia in care se afla a nu contraria in planurile in ideile lui pe cineva. A lasa (pe cineva) in voie = a da cuiva multa libertate sau intreaga libertate. A lasa (pe cineva) rece = a nu impresiona al face sa ramana indiferent. (Refl.) A (nu) se lasa (mai) pe (sau pre) jos = a (nu) ingadui sa fie intrecut de cineva; a (nu) se stradui sa ajunga pe cineva. A nu se lasa (cu una cu doua odata cu capul etc.) = a nu admite sa cedeze a se impotrivi cu indarjire. A se lasa pagubash = a renuntza la ceva. ♦ Refl. Ashi ingadui o anumita tzinuta. ♦ A nu face ceva imediat a amana; a ashtepta a pasui¹. 3. Tranz. A se indeparta de cineva sau de ceva a parasi (plecand); p. ext. a nu se mai interesa a nu se mai preocupa de cineva sau de ceva. ◊ Expr. A lasa pe cineva (sau refl. a se lasa) in (sau pe) seama (sau grija voia) sau prada cuiva = a (se) da in seama (sau in grija voia) sau prada cuiva; a (se) incredintza cuiva. Lasa (sau refl. lasate) pe mine (sau pe noi)! = ai incredere in mine (sau in noi)! A lasa (pe cineva sau ceva) la naiba (sau naibii dracului focului) = a nu se mai gandi la... ♦ A nesocoti; a omite a elimina a trece cu vederea. ♦ Intranz. (La imper. urmat de o propozitzie care cuprinde o concesie o ingaduintza sau o amenintzare) Ashteapta sa vezi! ◊ Expr. Las’ daca = a) desigur k nu; b) (in legatura cu o negatzie) nu mai incape indoiala k... Lasa k... = in afara de faptul k... ♦ (Despre facultatzi fizice sau intelectuale ori despre obiecte care se uzeaza prin folosintza) A nu mai ajuta a nu mai servi pe cineva (decat intro mica masura). ♦ (Despre dureri) A inceta a trece. ♦ (Determinat prin „in urma”; adesea fig.) A trece inaintea cuiva sau a ceva; a depashi a intrece. ♦ Refl. A se dezbara de un obicei rau de un narav. ♦ Refl. A renuntza la o intreprindere proiectata. 4. Tranz. A ceda un bun cuiva; a transmite ceva prin moshtenire. ♦ A face sa ramana sa persiste sa se mentzina in urma sa; a degaja a raspandi in urma; a provoca a pricinui. ♦ A da o porunca a transmite o dispozitzie (in momentul plecarii la despartzire); (despre divinitate) a randui a statornici a hotari. ◊ Expr. A lasa cu limba de moarte (sau cu juramant) = a da in ultimele momente ale vietzii dispozitzii care sa fie indeplinite dupa moarte. 5. Refl. A merge la vale a cobori o panta. ♦ A se asheza pe ceva venind din zbor. ♦ Fig. (Despre intuneric ger caldura etc.) A incepe a se produce a veni. ◊ Expr. (Tranz.) A lasa sec(ul) = a) a incepe zilele de post (al Pashtelui); b) a petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea postului (Pashtelui). 6. Tranz. A da (mai) jos; a cobori a apleca. ♦ Intranz. A reduce din pretz a vinde mai ieftin; a ieftini. 7. Refl. A se indoi a se apleca (sub o povara); a se asheza; a se culca. ◊ Expr. A se lasa greu = a) a apasa cu toata greutatea corpului; b) a consimtzi cu mare greutate sa faca ceva. Lat. laxare.