LAMURÍRE lamuriri s. f. 1. Actziunea de a lamuri shi rezultatul ei; clarificare deslushire. Invatzatorului i revine un rol de seama in lamurirea tzaranimii muncitoare asupra avantajelor mecanizarii agriculturii ale intovarashirilor de lucrare in comun a pamintului asupra superioritatzii gospodariilor agricole colective. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 461. Prietenul care lam rugat... sa ma ajute sa vad orashul shi sami inlesneasca unele lamuriri e un vechi moscovit. STANCU U.R.S.S. 14. ◊ (Adesea in legatura cu verbul «a duce») Munca (sau actziune campanie) de lamurire = actziune politica intreprinsa pentru explicarea unei probleme de pe pozitzia clasei muncitoare cu scopul de a trezi conshtiintza de clasa shi a ridica nivelul politic al unei persoane sau al unei colectivitatzi. Lenin sublinia k munca de lamurire a maselor nu reprezinta «numai» o activitate propagandistica k de fapt ea este cea mai practica activitate revolutzionara. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 381 2/1. Unul din voi sa plece cu brigada; celalalt sa ramina in sat k sa incepem din nou munca de lamurire. MIHALE O. 62. 2. Informatzie lamuritoare explicatzie. Un functzionar al Bibliotecii Lenin ne conduce shi ne da lamuriri. STANCU U.R.S.S. 28. Oaspetzii se uitau unii la altzii ashteptind o lamurire. SADOVEANU O. VII 94. Zaharia Duhu simtzi datoria sa adauge o lamurire care in aceeashi vreme suna k o scuza. C. PETRESCU A. 302.