LACRIMÁ lacrimez vb. I. Intranz. 1. (Despre om) A varsa lacrimi a plinge. Se despartzi de calul ei lacrimind. ISPIRESCU L. 22. A plecat ochii in jos shi a inceput a lacrima. CREANGA P. 99. Gheneralul... au shi lacrimat de bucurie. ODOBESCU S. I 270. Dacai intilni Maicutza batrina Cu briul de lina Din ochi lacrimind. ALECSANDRI P. P. 2. ◊ Fig. Safire pe ceruri lacrimeaza. MACEDONSKI O. I 153. ◊ Tranz. (Rar) Nutzi mai lacrima ochii. ALECSANDRI P. P. 234. 2. (Despre ochi) A produce lacrimi (k urmare a unei stari bolnavicioase). Imi lacrimeaza ochii. Varianta: lacramá (BART E. 45 SAHIA N. 24 EMINESCU N. 12) vb. I.