JURISDÍCTZIE s.f. 1. Putere competentza a unui judecator sau a unei instantze de a judeca; (p. ext.) teritoriu unde ishi poate exercita aceasta putere un judecator sau o instantza judecatoreasca. 2. Totalitatea organelor de judecata de acelashi grad sau competente a solutziona o anumita categorie de litigii. ◊ Organ de jurisdictzie = organ de stat care indeplineshte functzii judecatoreshti. [Gen. iei var. jurisdictziune s.f. / cf. lat. iurisdictio fr. jurisdiction].