JUPÍ jupesc vb. IV. Tranz. (Regional) 1. A jupui (1). Sai jupeshti pielea iar capul sal iei asha intreg. CREANGA P. 225. Trupui de pele jupea. ALECSANDRI P. P. 212. ◊ Absol. Luatzil shi legatzil shi sami jupitzi din spinarea lui deo pareche de papuci. SADOVEANU O. A. IV 31. ◊ Refl. I se jupeshte un fel de pielitza. SHEZ. III 205. ◊ (Cu privire la arbori) Au jupit vro citziva tei. SBIERA P. 181. 2. Fig. A jupui (2). SHi cu ce vei satura lacomia acestor cete de pagini ce aduci cu mariata? adaugi Spancioc. Cu averile voastre nu cu banii tzaranilor carei jupitzi voi. NEGRUZZI S. I 140. Traind in volnicie shi sila [boierii] Jupesc tzoata tzara fara mila. BUDAIDELEANU TZ. 394.